Thabit ibn Qurra

La Bagdad a condus o școală de traducători.

Limba sa maternă a fost siriana, care era un dialect al celei aramaice. A tradus din greacă autori ca: Apoloniu din Perga, Arhimede, Euclid și Ptolemeu. A revizuit traducerea Elementelor lui Euclid și a lucrării Almagesta a lui Ptolemeu, traduceri efectuate inițial de Hunayn ibn Ishaq.

Metoda lui Arhimede de construcție a heptagonului regulat nu ar fi supraviețuit timpului dacă nu exista versiunea tradusă de Thabit ibn Qurra.

A descoperit formula de formare a numerelor prietene, formulă preluată ulterior de Pierre Fermat și publicată fără demonstrație de René Descartes (1638). A acordat o atenție deosebită teoriei rapoartelor compuse și s-a ocupat de rezolvarea ecuațiilor de gradul al III-lea prin metode geometrice.

A exprimat teorema sinusurilor pentru triunghiul dreptunghic. De asemenea, în lucrările sale a tratat secțiunile conice, cuadratura segmentului de parabolă, a calculat volumul mai multor corpuri de revoluție, a dat ecuația relativă la heptagon:

${\displaystyle y^{3}+y^{2}-2y-1=0.\!}$

Lui Thabit ibn Qurra i se atribuie teoria medievală conform căreia precesia echinocțiilor suferă o oscilație deși acest fenomen fusese deja descris de Theon din Alexandria în comentariile sale la tabelele lui Ptolemeu.

Nicolaus Copernic susține că, dintr-un text tradus în latină și atribuit lui Thabit ibn Qurra, reiese că învățatul arab ar fi dedus lungimea anului sideral ca fiind de 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 12 secunde (deci cu o eroare de 2 secunde).

Thabit ibn Qurra a publicat o serie de observații privind Soarele.