Tăuții-Măgherăuș

Tăuții-Măgherăuș (în maghiară Miszmogyorós) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și Tăuții-Măgherăuș (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa.

Acest articol se referă la localitatea Tăuții-Măgherăuș, județul Maramureș. Pentru alte sensuri, vedeți Tăuți (dezambiguizare).

Tăuții-Măgherăuș

Miszmogyorós

— oraș —

Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș

Stemă

Tăuții-Măgherăuș

Tăuții-Măgherăuș (România)

Poziția geografică

Tăuții-Măgherăuș

Tăuții-Măgherăuș (Județul Maramureș)

Poziția geografică

Coordonate: 🌍

Reședință

Componență

Guvernare

- primar al orașului Tăuții-Măgherăuș[*]

Dumitru Marinescu[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Populație (2021)

- Total

8.463 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

437345

Prezență online

site web oficial

Poziția localității Tăuții-Măgherăuș

Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare, Săliștea de Sus și Ulmeni.[2]

În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa.

Istoric

Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Măgherăuș: 1490 (Monyoros)[3], în 1493 Kysmonyoros și Naghmonyoros (Măgherăușul Mare, Măgherăușul Mic), în 1750 Magyaros.

Localitatea Tăuții-Măgherăuș a fost de-a lungul istoriei proprietatea mai multor familii nobiliare maghiare. În 1608, prințul transilvanean Gabriel Báthory a donat Măgherăușul lui György Szirmai. În 1642 așezarea a intrat să facă parte din moșia Forestszáda și, în același timp, din Cetatea Satu Mare.

Tăuții-Măgherăuș este o veche așezare românească, în primul recensământ al Regatului Ungariei din 1880 fiind doar un sătuleț cu 347 de locuitori, dintre care 268 erau etnici români, 65 maghiari și 14 din alte etnii.[4]

După Tratatul de la Trianon localitatea Tăuții-Măgherăuș face parte din Regatul României, și intră în componența Județului Satu-Mare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940, Tăuții-Măgherăuș face parte iarăși din Ungaria, revenind parte a României în 1945.

Etimologie

Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch).[5]

Demografie

Componența etnică a orașului Tăuții-Măgherăuș

Români (76,39%)

Maghiari (8,65%)

Alte etnii (1,26%)

Necunoscută (13,69%)

Componența confesională a orașului Tăuții-Măgherăuș

Ortodocși (67,08%)

Romano-catolici (8,26%)

Reformați (3,02%)

Greco-catolici (2,75%)

Penticostali (1,36%)

Alte religii (2,54%)

Necunoscută (14,98%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la 8.463 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.136 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,39%), cu o minoritate de maghiari (8,65%), iar pentru 13,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,08%), cu minorități de romano-catolici (8,26%), reformați (3,02%), greco-catolici (2,75%) și penticostali (1,36%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

Orașul Tăuții-Măgherăuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Marinescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Coaliția pentru Maramureș	5
	Partidul Mișcarea Populară	1
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partidul Ecologist Român	1

Manifestări tradiționale locale

Flori de Sânzâiene (obicei folcloric; luna iunie).

Monumente istorice

Biserica romano-catolică „Sf. Lorinc” (1875);
Biserica reformată (sec. XIV-XV);
Casa Maniu (1920-1930);
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1815);
Școala Românească (1885-1890);
Biserica ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (1560-1830).

Arii naturale protejate (de interes național)

Arboret de castan comestibil (Legea 5/2000).

Transport

Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în anul 1964, extins în perioada 1977-1979 și declarat aeroport internațional la data de 21 aprilie 2008.

Personalități

Miklos Tothfalusi-Kis (în maghiară Misztotfalusi Kis Miklos) (1650-1702), tipograf maghiar.

Note

Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
„copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 15 decembrie 2010. Accesat în 5 mai 2022.
Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Legături externe

Orașul încropit din șapte sate vrea să redevină comună, 7 mai 2010, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[3613b375058d43946e287fe8b704ca93-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004

[3] Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

[4] „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 15 decembrie 2010. Accesat în 5 mai 2022.

[5] Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

[insse_2011_nat-6] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-8] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[9] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.