Smithson Tennant
Smithson Tennant (n. , Selby, Anglia, Regatul Unit – d. , Boulogne-sur-Mer, Nord-Pas-de-Calais, Franța) a fost un chimist englez.
| Smithson Tennant | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2] Selby, Anglia, Regatul Unit[3] |
| Decedat | (53 de ani)[1] Boulogne-sur-Mer, Nord-Pas-de-Calais, Franța |
| Cauza decesului | moarte accidentală[*] (cancer) |
| Cetățenie | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
| Ocupație | chimist |
| Activitate | |
| Domeniu | chimie |
| Instituție | Universitatea Cambridge |
| Alma Mater | Universitatea din Edinburgh Christ's College, Cambridge Beverley Grammar School[*] |
| Organizații | Societatea Regală din Londra |
| Premii | Membru al Societății Regale[*] Medalia Copley ()[4] |
Tennant este cunoscut pentru descoperirea elementelor iridiu și osmiu, pe care le-a pus în evidență (în 1803) în reziduurile lichide rezultate din prelucrarea de minereuri de platină. A contribuit, de asemenea, la identificarea diamantului și a cărbunelui. Mineralul tennantit îi poartă numele.
Viața
Tennant s-a născut în Selby, Yorkshire. Tatăl său a fost Calvert Tennant (numit după bunicul său Phyllis Calvert, nepoat a lui Cecilius Calvert, al doilea baron Baltimore). Numele lui provine de la bunica sa, Rebecca Smithson, văduva lui Joshua Hitchling. A urmat școala de gramatică Beverley unde există o placă deasupra uneia dintre intrările în actuala școală, comemorând descoperirea celor două elemente, osmiu și iridiu. A început să studieze medicina la Edinburgh în 1781, dar după câteva luni s-a mutat la Cambridge, unde s-a dedicat botanicii și chimiei. A absolvit medicina la Universitatea din Cambridge în 1796 [5] și, în același timp, a cumpărat o proprietate î, apropiere de Cheddar, unde a efectuat experimente de chimie agricolă. El a fost numit profesor de chimie la Cambridge în 1813, dar a predat un singur curs, fiind ucis lângă Boulogne-sur-Mer de prăbușirea unui pod pe care îl traversa.
Moștenire
În 2006, American Elements a descoperit o nouă tehnologie care permite turnarea unor inele de iridiu fără sudură, pentru utilizarea în nave spațiale și sateliți. În 2016, compania a utilizat aceeași tehnologie pentru a introduce o linie de inele de nuntă din iridiu, comercializate sub marca Smithson Tennant.[6]
Note
- Smithson Tennant, SNAC, accesat în
- Smithson Tennant, Brockhaus Enzyklopädie
- Теннант Смитсон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
- Smithson Tennant in Venn, J. & J. A., Alumni Cantabrigienses, Cambridge University Press, 10 vols, 1922–1958.
- „Smithson Tennant Announces Precious New Metal for Luxury Jewellery Retailers With a Capsule His & Hers Collection”. prweb.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
Referințe
- Acest articol conține text din Chisholm, Hugh, ed. (). „Tennant, Smithson”. Encyclopædia Britannica. 26 (ed. 11). Cambridge University Press., o publicație aparținând domeniului public. . Encyclopædia Britannica. 26 (11th ed.). Cambridge University Press.
- Mary D. Archer, Christopher D. Haley. The 1702 Chair of Chemistry at Cambridge. Cambridge, 2005, ISBN: 0-521-82873-2, ISBN: 978-0-521-82873-4.
- Harden, Arthur (). „Tennant, Smithson”. În Lee, Sidney. Dictionary of National Biography. 56. London: Smith, Elder & Co. Harden, Arthur (). „Tennant, Smithson”. În Lee, Sidney. Dictionary of National Biography. 56. London: Smith, Elder & Co.
- Usselman, Melvyn C. „Tennant, Smithson (1761–1815)”. Oxford Dictionary of National Biography (ed. online). Oxford University Press. doi:10.1093/ref:odnb/27134. (Necesită abonament sau apartenență la sistemul britanic de biblioteci publice.)Usselman, Melvyn C. „Tennant, Smithson (1761–1815)”. Oxford Dictionary of National Biography (ed. online). Oxford University Press. doi:10.1093/ref:odnb/27134. (Necesită abonament sau apartenență la sistemul britanic de biblioteci publice.)(Subscription or UK public library member