Sagallo

Imperiul Otoman a controlat zona din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Din 1862 până în 1894, teritoriul care se întindea până la nordul Golfului Tadjoura era numit Obock a fost guvernat de sultani ai triburilor Somali și Afar, lideri locali cu care Franța a semnat diferite tratate între 1883 și 1887 ca să obțină un punct de sprijin în regiune.[1][2][3] În 1894, Léonce Lagarde a înființat o administrație franceză permanentă în orașul Djibouti și a numit regiunea Côte française des Somalis, nume cu care a fost cunoscută regiunea pânăîn 1967.

În 1883, Nikolai Ivanovitci Achinov (un aventurier din Penza[4][5] b. 1856[6]) a vizitat Abisiniua (Imperiul Etiopian) în vederea stabilirii legăturilor politice și bisericești dintre cele două imperii. După reîntoarcerea în Rusia, Achinov și-a făcut publice planurile pentru o expediție în 1888 în Golful Tadjoura pentru înființarea unei așezări, el pretinzând în acest timp că este un cazac liber. Achinov i-a asigurat pe cei doritori că sultanul din Tadjoura, Mohammed Loitah, i-a închiriat pe vecie o suprafață de pământ în regiune.[7] Pe 10 decembrie 1888, Achinov împreună cu 165 de cazaci de pe Terek s-au îmbarcat pe „Kornilov”, o navă care ridica ancora din Odessa spre Alexandria. Membrii expediției s-au îmbarcat mai apoi pe nava rusă „Lazarev”, care i-a adus la Port Said. Achinov a închiriat de aici nava austriacă „Amfitrida”, care a intrat în Golful Tadjoura pe 6 ianuarie 1889. Expediția a fost salutată de un grup de preoți etiopieni.[7] Achinov s-a străduit să-i țină pe cazacii sub controlul său, dar unii au făcut raiduri împotriva satelor populației afar, au furat o vacă și o oaie, după care i-au alungat pe membrii tribului local cu focuri de pușcă. Sultanul a acceptat plata a 60 de franci din partea lui Achimov ca despăgubire pentru incident.[8] Ministerul de externe francez a cerut explicații cu privire la acțiunile lui Achimov, iar ambasadorul rus la Paris a afirmat că guvernul Imperiului Rus nu are niciun amestec în expediția lui Achimov. Pe 14 ianuarie, Achimov a ales fortul egiptean abandonat de la Sagallo ca noua bază a expediției. Achinov a numit fortul Noua Moscovă. În fort a fost ridicat un cort, care să servească pe post de biseerică cu hramul Sfântul Nicolae. În fort a fost arborat steagul expediției.[7]

În presă au apărut vești despre efectivele foarte numeroase ale expediționarilor. Mai târziu, mai mulți coloniști au fugit la Obock, informându-i pe francezii despre locul unde se află așezarea. Pe 5 februarie, cazacii au remarcat prezența în golf a unui crucișător și trei canoniere franceze. Francezii au emis un ultimatum, dar Achinov l-a înțeles greșit și nu s-a predat. Barajul de artilerie care a urmat a fost o surpriză completă pentru ruși, 6 coloniști fiind uciși și 22 răniți.[9] Rușii au arborat o cămașă albă în semn de predare. Guvernul rus s-a dezis de Achinov, acuzându-l de nesupunere față de țar și de acte de piraterie. Coloniștii au fost arestați și deportați la Odessa la bordul Zabiyaka.[8]