Sărmanul Dionis

Sărmanul Dionis este una dintre primele nuvele fantastice din literatura română, operă semnată de Mihai Eminescu, publicată în 1872.

Gheorghe Glodeanu afirmă în Avatarurile prozei lui Eminescu (2000): „Cronologic, primul autor de proză fantastică românească de certă valoare este Mihai Eminescu, considerat și creatorul genului la noi în țară.”[1]

Dionis sau Dan, prin folosirea unei cărți magice, călătorește prin timp și spațiu, într-o perturbare a ordinii firești a realității. Prezentul lui Dionis se amestecă cu trecutul lui Dan, ceea ce trezește nedumerirea cititorilor, cu toate acestea sfârșitul nuvelei amplifică enigma, nu o rezolvă.