Răscoala (film)
Răscoala este un film dramatic românesc din 1966 regizat de Mircea Mureșan, ecranizare după romanul lui Liviu Rebreanu cu același nume. În rolurile principale apar actorii: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Adriana Nicolescu și Matei Alexandru. Regizorul a câștigat premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1966.
| Răscoala | |
Afișul filmului | |
| Rating | |
|---|---|
| Titlu original | Răscoala |
| Gen | dramă |
| Regizor | Mircea Mureșan |
| Scenarist | Liviu Rebreanu (roman) Petre Sălcudeanu |
| Producător | Nicole Codrescu (director film) Nicolae Török (redactor) |
| Studio | Studioul Cinematografic București |
| Director de imagine | Nicu Stan |
| Operator(i) | Aurel Kostrakiewicz |
| Montaj | Eugenia Gorovei |
| Sunet | ing. Anușavan Salamanian |
| Muzica | Tiberiu Olah |
| Scenografie | arh. Marcel Bogos |
| Costume | Nelly Merola |
| Machiaj | Rozalia Constantin |
| Distribuție | Ilarion Ciobanu Nicolae Secăreanu Adriana Nicolescu Matei Alexandru |
| Premiera | 17 martie 1966 |
| Durata | 104 min. |
| Țara | R.S. România |
| Locul acțiunii | România |
| Limba originală | română |
| Nominalizări | International Submission to the Academy Awards[*] (România, ) |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
„Ilarion Ciobanu îl întruchipează pe Petre, matur si sobru, deplin stăpân pe mijloacele sale, stăruitor în priviri, ponderat în mișcare, plămădit parcă din lut și piatră.” - Mircea Mureșan - 1965 (Contemporanul)
Prin intermediul țăranului Petre Petre, eroul principal al romanului, sunt relatate evenimente semnificative din timpul răscoalei din 1907, de la declanșare până la înăbușirea ei.
Distribuție
- Ilarion Ciobanu — țăranul Petre Petre, vizitiul boierului Iuga
- Nicolae Secăreanu — boierul Miron Iuga, proprietarul moșiei Amara
- Adriana Nicolescu — Nadina, soția lui Grigore Iuga, proprietara moșiei Babaroaga
- Matei Alexandru — țăranul pândar Serafim Mogoș
- Emil Botta — țăranul Anton, nebunul satului
- Ion Besoiu — Grigore Iuga, fiul boierului Miron
- Constantin Codrescu — avocatul Alexandru Baloleanu, viitorul prefect liberal
- Ana Felicia Chiriță — țăranca Florica, fata lui Lupu Chirițoiu, iubita lui Petre
- George Aurelian — Boerescu, prefectul conservator al județului
- Gheorghe Trestian — țăranul Leonte Talabă
- Val Săndulescu — țăranul Teodor Strîmbu
- Sandu Sticlaru — plt. Boiangiu, șeful postului de jandarmi
- Ernest Maftei — țăranul pândar Marin Stan
- Colea Răutu — Cosma Butuc, arendașul moșiilor Babaroaga și Lespezi
- Ștefan Mihăilescu-Brăila — Lupu Chirițoiu, logofătul lui Cosma Butuc
- Amza Pellea — căpitan, comandantul trupelor
- Marga Angelescu — mama lui Petre
- Valeriu Valentineanu — directorul băncii (menționat Valentin Valentineanu)
- Cristina Tacoi — țăranca Anghelina
- Gheorghe Cozorici — Dragoș, învățătorul de la școala din sat
- Constantin Lungeanu
- Dan Nicolae
- N.N. Matei
- Valeriu Popescu (menționat Doru Popescu)
- Neamțu Ottonel
- Constantin Rauțchi — țăranul Toader
- Boris Dunăreanu
- Eugenia Bosînceanu
- Nunuța Hodoș — baba Ioana
- Mircea Balaban
- Lulu Cruceanu
- Ileana Cernat
- Draga Olteanu — boieroaică prietenă cu Nadina
- Traian Stănescu
- Nicolae Praida - soldatul milos Ion
- Nicolae Pomoje
- Ion Henter — ministrul conservator
- Petre Gheorghiu-Goe
- Haralambie Polizu
- Aristide Teică — țăran
- Cornel Gîrbea — țăranul Ichim, vizitiul boierului Iuga
- Alexandru Lungu — fochistul de pe locomotivă
- Emil Bozdogescu
- Hamdi Cerchez
- Victoria Medeea
- Val Plătăreanu — secretarul ministrului
- Iancu Groza
- Traian Zecheru
- Titu Vedea
- Gheorghe Manole
- Teodor Berca
- Constantin Aronescu
- Iulian Necșulescu
- Minel Klepper
- Lica Gheorghiu — soția învățătorului Dragoș (secvențe eliminate la montaj)[1]
Dublaj de voce
- Dana Comnea — Nadina[1]
Premii
Filmul a obținut următoarele premii:
- Premiul „Opera Prima” la Festivalul internațional al filmului, Cannes - 1966;
- Premiul pentru regie la Festivalul național al filmului de la Mamaia - 1966
Primire
Filmul a fost vizionat de 4.940.649 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2]
Note
- Adrian Epure (), „«Din culisele cinematografiei». Cum a scăpat neatinsă de cenzură scena violului din filmul «Răscoala»”, Adevărul, accesat în
- „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .