Râul Timiș, Dunăre

Timișul (în sârbă Тамиш, cu alfabetul latin: Tamiš, în germană Temesch, în maghiară Temes) este cel mai mare râu interior al Banatului, care își are izvoarele pe versanții estici ai Munților Semenic, în Județul Caraș-Severin. Râul se formează la confluența a trei brațe: Semenic, Grădiște și Brebu. Geografic, Timișul își adună apele cursului primar din zona de confluență a munților Țarcu și Retezat-Godeanu, de pe valea Teregova, mult în amonte de lacul de acumulare Rusca. Deci până la confluența cu firul de apă ce coboară de pe Semenic (lacul Trei Ape), râul Timiș mai parcurge câteva zeci de kilometri.

Râul Timiș
—  Codul râului: V-2  —

Râul Timiș la Hezeriș, județul Timiș
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării 
Zonă de izvorâreMunții Semenic
EmisarDunărea
Punct de vărsarePančevo
Date hidrologice
Bazin de recepție13.085 km²
Lungimea cursului de apă339,7 (241,2 în România) km
Debit mediu47 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia (Județele: Caraș-Severin, Timiș)
Serbia (Provincia Voivodina)
Afluenți de stângaBrebu,
Slatina,
Goleț,
Bucoșnița,
Cernețu,
Petroșnița,
Valea Mare,
Vălișoara,
Măcicaș (Rugiu),
Mâtnic
Vâna Mare (Vena Mare),
Spaia,
Știuca,
Spaici,
Timișana,
Șurgani,
Pogăniș,
Timișul Mort,
Găvojdia,
Lanca Birda,
Bârzava,
Moravița
Afluenți de dreaptaGrădiște,
Semenic,
Teregova,
Criva,
Râul Rece (Hideg),
Pietrele Albe,
Râul Lung,
Armeniș,
Sadovița,
Ilova,
Groapa Copacului,
Bolvașnița,
Zlagna,
Sebeș,
Valea Mare,
Bistra,
Calova,
Maciovița,
Vălișorul,
Tincova,
Cernola,
Nădrag,
Slatina,
Măguri,
Tapia,
Iarcoș,
Timișaț
Principalele localități traversateRomania
Teregova,
Armeniș,
Sadova Veche,
Slatina-Timiș,
Bucoșnița,
Petroșnița,
Valea Timișului,
Prisian,
Buchin,
Caransebeș,
Jupa,
Zăgujeni
Prisaca,
Constantin Daicoviciu,
Sacu,
Jean,
Gavojdia,
Lugojel,
Lugoj
Coșteiu,
Bazoș,
Uliuc,
Urseni,
Șag,
Parța,
Cebza,
Crai Nou,
Gad,
Grăniceri

Serbia
Jaša Tomić,
Secanj,
Banatski Despotovac,
Botos,
Tomasevac,
Orlovat,
Idvor,
Sakule
BarajeTrei Ape, Hitiaș

Depășind barajul de la Trei Ape, râul curge vijelios într-o albie îngustă orientată NV - SE. De la Teregova cursul Timișului ia direcția sud-nord, iar de la Caransebeș, datorită scăderii pantei, râul descrie meandre largi. Traversează tot județul Timiș, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre, la Pancevo. Pe o porțiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Etimologie

În Geografia lui Ptolemeu, numele antic al Timișului este Tίβιοϰоϛ πоταμόϛ*. În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus. Timiș este un hidronim care provine din forma veche a limbii române, Timisis, din care ulterior a derivat forma maghiară Temes.[2]

Bibliografie
  • Mala Prosvetina Enciklopedija, Third edition (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Timiș
  • Hasdeu Bogdan Petriceicu (1894). Basarabii cine? – de unde? – de când?. Stabilimentul grafic I. V. SOCEU. p. 13.

Hărți
  • Harta județului Timiș
  • Harta Munții Poiana Rusca
  • Harta Munții Țarcu/Muntele Mic
  • Harta Județului Caraș-Severin

Legături externe

Note de subsol


  1. https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. Alexandru Madgearu, Expansiunea maghiară din Transilvania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 16
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.