Prințul Henry, Duce de Cumberland și Strathearn

Prințul Henry, Duce de Cumberland și Strathearn (Henry Frederick;[1] 7 noiembrie 1745 – 18 septembrie 1790) a fost al șaselea copil al lui Frederick, Prinț de Wales și a Prințesei Augusta de Saxa-Gotha. A fost fratele mai mic al regelui George al III-lea.

Prințul Henry
Duce de Cumberland și Strathearn

Ducele de Cumberland, pictură de Thomas Gainsborough, 1777.
Date personale
Nume la naștereHenry Frederick
Născut7 noiembrie 1745(1745-11-07)
Casa Leicester, Londra
Decedat (44 de ani)
Londra
ÎnmormântatCatedrala Westminster
PărințiFrederick, Prinț de Wales
Prințesa Augusta de Saxa-Gotha
Frați și suroriCaroline Matilda de Wales
Prințesa Augusta a Marii Britanii
Prințesa Louisa a Marii Britanii
Prințesa Elisabeta a Marii Britanii
George al III-lea al Regatului Unit
Prințul Frederick al Marii Britanii
Prințul Eduard, Duce de York și Albany
Prințul William Henry, Duce de Gloucester și Edinburgh
Căsătorit cuAnne Horton
Ocupațiearistocrat[*]​
ofițer de marină[*]​
Apartenență nobiliară
TitluriDuke of Cumberland and Strathearn[*][[Duke of Cumberland and Strathearn (dukedom in the Peerage of Great Britain)|​]] (–)
Familie nobiliarăCasa de Hanovra
Semnătură

Primii ani

Prințul Henry s-a născut la 7 noiembrie 1745 la Casa Leicester din Londra ca al șaselea copil și al patrulea fiu al Prințului de Wales (fiul cel mare al regelui George al II-lea și a reginei Caroline de Ansbach) și a soției acestuia, Prințesa de Wales. A fost botezat la Casa Leicester 23 de zile mai târziu.[2]

La 22 octombrie 1766,[3] chiar înainte de aniversarea a 21 de ani, prințul a fost numit Duce de Cumberland și Strathearn și Conte de Dublin.

Supoziții

La 4 martie 1767, Ducele de Cumberland a pretins că s-a căsătorit cu Olive Wilmot, o femeie de rând, în cadrul unei ceremonii secrete. Conform relatărilor, a existat un copil, Olivia Wilmot (1772–1834), din această relație deși paternitatea ducelui nu a fost dovedită iar Olivia Wilmot a fost acuzată de falsificarea probelor.

În 1769, Ducele de Cumberland a fost dat în judecată de către Contele Grosvenor pentru "conversații criminale" (adică adulter) după ce Ducele și Lady Grosvenor au fost descoperiți în flagrant delict.[4] Lordul Grosvenor a fost despăgubit cu 10.000 £ care împreună cu costurile s-au ridicat la un câștig de 13.000 £ (1.430.000 £ la nivelul anului 2012).[5]

Căsătorie

Căsătoria Ducelui cu o femeie de rând, văduva Anne Horton (1743–1808), la 2 octombrie 1771 a determinat ruptura cu regele și a fost catalizatorul Actului Regal al Căsătoriilor din 1772, care interzicea oricărui descendent al regelui George al II-lea să se căsătorească fără permisiunea monarhului. Nu au existat copii din această căsătorie.

Anne a fost, în general, considerată una dintre marile frumuseți iar Thomas Gainsborough a pictat-o de mai multe ori.

Note
  1. He is called simply "(His Royal Highness) Prince Henry" in the London Gazette 8 September 1761[nefuncțională] ; 25 May[nefuncțională] ; 28 December 1765[nefuncțională] ; 14 December 1771[nefuncțională]
  2. „Yvonne's Royalty Home Page: Royal Christenings”. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. Yvonne's Royalty: Peerage
  4. Stella Tillyard (). A Royal Affair: George III and His Troublesome Siblings. Random House. pp. 169–175. ISBN 1409017699.
  5. UK CPI inflation numbers based on data available from Lawrence H. Officer (2010) "What Were the UK Earnings and Prices Then?" MeasuringWorth.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.