Poian, Covasna
Poian (maghiară Kézdiszentkereszt) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.
| Poian | |
| Kézdiszentkereszt | |
| — sat și reședință de comună — | |
Poian | |
Poian Poian (România) | |
Poian Poian (Județul Covasna) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Covasna |
| Comună | Poian |
| SIRUTA | 64728 |
| Atestare documentară | 1332 |
| Altitudine[1] | 605 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.213 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 527140 |
| Prefix telefonic | +40 x67 [2] |
| Prezență online | |
| Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
| Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Așezare
Localitatea Poian este situată în partea nord-estică a județului, la poalele Munților Bodoc, pe Drumul Județean 114, Târgu Secuiesc-Lemnia.
Scurt istoric
Săpăturile arheologice făcute în această zonă au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri. Pe locul numit "Bolygó" s-au descoperit fragmente de vase din perioada preistorică. Între anii 1963 și 1967 au fost făcute mai multe săpături în punctul numit "Panta de Piatră", unde s-a descoperit o așezare locuită în mai multe perioade, ce conținea un mormânt de inhumație aparținând culturii Ciomortan, elemente ale culturii Wietenberg și un nivel de locuire Noua. Așezarea Noua a fost suprapusă întâi de o așezare dacică de la începutul epocii La Tené și apoi de două așezări din evul mediu timpuriu, prima din secolul al VI-lea și cealaltă din sec. IX-X. Pe teritoriul satului au mai fost descoperite fragmente de vase specifice culturii Ariușd-Cucuteni, o secure de cupru din epoca timpurie a bronzului, unelte din corn de cerb, o seceră de bronz și o daltă din epoca bronzului, un târnăcop de fier din epoca romană și un sestreț din timpul împăratului Traian. Prima atestare documentară datează din anul 1332.
Economie
Activitatea de bază a acestei localități este agricultura (cultivarea cerealelor, cartofului), creșterea animalelor dar și cioplitul pietrei, o îndeletnicire mai veche a meșterilor locali.
Atracții turistice
- Biserica ortodoxă, secolul al XVIII-lea
Bibliografie
- Județul Covasna, Monografie Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna Valeriu C. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975
Note
- Google Earth
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă