Pierre de Polignac

S-a căsătorit civil la 19 martie și religios la 20 martie 1920 la Monaco cu Prințesa Charlotte de Monaco (născută Charlotte Louise Juliette Louvet), fiica nelegitimă dar adoptată a Prințului Louis al II-lea de Monaco cu Marie Juliette Louvet.[8]

Pierre de Polignac, membru al unei ramurii a unei dintre cele mai renumite familii ducale din Franța,[9] nobili din secolul al XII-lea, duci din 1780, un descendent al favoritei reginei Maria Antoaneta, Yolande de Polatron, ducesă de Polignac), el și-a schimbat numele și blazonul în cele ale Casei Grimaldi, cu o zi înainte de nuntă.[8] A devenit supus al Prințului de Monaco la 29 februarie 1920.[8] Începând cu ziua când a avut loc căsătoria religioasă curtea din Monaco s-a referit la el ca Duce de Valentinois.

Porivit scriitorului britanic și prieten al Prințului, căsătoria nefericită a Prințului Pierre a fost complicată de homosexualitatea lui și de aventurile ei.[10] La jumătatea anilor 1920 cuplul s-a separat neoficial, Prințul Pierre locuind în apartamentul său din Paris și la o moșie situată în apropierea orașului.[11]

Prințul Pierre și Prințesa Charlotte s-au separat juridic la 20 martie 1930 la Paris și au divorțat prin ordonanța dată de Prințul Louis al II-lea la 18 februarie 1933. Divorțul a fost confirmat de un tribunal din Paris în decembrie în același an.[8][12] Interdicția de a intra în Monaco a fost ridicată în aprilie 1933 și ulterior Prințul Pierre a primit o alocație de 500.000 de franci pe an.[13][14]

El și soția lui au avut doi copii:[8]

• Prințesa Antoinette de Monaco (1920–2011)
• Rainier al III-lea, Prinț de Monaco (1923–2005)

Prințul Pierre a murit la 10 noiembrie 1964, de cancer, la spitalul american Neuilly-sur-Seine, Paris, Franța.