Panta Lunjevica

Panta Lunjevica (în sârbă Панта Луњевица; 1840-1887) a fost un înalt funcționar administrativ sârb,[2] prefect (načelnik) al districtului (srez sau okrug) Šabac[3] și la un moment dat și al districtului Belgrad.[4] El a urmat studii înalte,[5] lucrând anterior ca ofițer în armată și polițist.[6] A fost cunoscut ca o persoană loială dinastiei Obrenović, de convingeri liberale.[3]

Date personale
Panta Lunjevica
Născut	1840/1840
Decedat	1887/1887 (47 de ani)
Părinți	Nikola Lunjevica[*][[Nikola Lunjevica \|]]
Copii	Draga Mašin Nikodije Lunjevica[*]
Cetățenie	Regatul Serbiei
Ocupație	politician

Panta era fiul lui Nikola Lunjevica (1776-1842), un comandant (vojvoda) al Revoluției Sârbe[5] și camarad apropiat al prințului Miloš. Împreună cu mama sa, Đurđija,[7] Panta a renovat Mănăstirea Vujan în 1858, care fusese refăcută mai devreme de către tatăl său în 1800.[8] El a fondat biblioteca din Aranjelovac.[6] El a avut șapte copii cu soția sa, Anđelija Koljević: doi fii, Nikola și Nikodije, și cinci fiice, Hristina, Đina, Ana, Draga și Vojka. Draga a fost Regina consort a Serbiei (1900-1903) ca soție a regelui Aleksandar Obrenović.

Referințe

https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
Schreiber 1971, p. 219.
Jovanović 1926, p. 206.
Stoimirović 1971, p. 199.
Malenić 1901, p. 111.
Gavrilo Kovijanić (1986). Tragom čitališta u Srbiji. Narodna knjiga. p. 150.
Српско учено друштво (1872). Гласник Српскога ученог друштва .. pp. 305–.
Nikola Čupić (1937). Godišnjica Nikole Čupića. 46. Štampa Državne štamparije Kraljevine Jugoslavije. p. 103. Никола Луњевица 1800 године, а обновио ју је његов син и наследник Панта Луњевица са матером својом 1858.') „Док су Турци у Србији владали многи су босански бегови по њој надгледали и оправљали чесме и ћуприје које су ...

Bibliografie

Jovanović, Slobodan (1926). Влада Милана Обреновића, од Слободана Јовановића .. Издавачка књижарница Г. Кона.Кона.
Malenić, Milivoj J. (1901). Posle četrdeset godina: u spomen proslave četrdesetogodišnjice Sv. Andrejske velike narodne skupštine. U Drž. štamp. Kralj. Srbije.Srbije.
Schreiber, Georg (1971). Balkan aus erster Hand. Geschichte u. Gegenwart in Berichten von Augenzeugen u. Zeitgenossen. Arena-Verlag.Arena-Verlag.
Stoimirović, Milan Jovanović (1971). Siluete starog Beograda. I. Jovanović-Stojimirović.I. Jovanović-Stojimirović.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[8171bc9a46cd003dde50faf670873ea6-1] ttps://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[FOOTNOTESchreiber1971219-2] Schreiber 1971, p. 219.

[FOOTNOTEJovanović1926206-3] Jovanović 1926, p. 206.

[FOOTNOTEStoimirović1971199-4] Stoimirović 1971, p. 199.

[FOOTNOTEMalenić1901111-5] Malenić 1901, p. 111.

[Kovijanić1986-6] Gavrilo Kovijanić (1986). Tragom čitališta u Srbiji. Narodna knjiga. p. 150.

[друштво1872-7] Српско учено друштво (1872). Гласник Српскога ученог друштва .. pp. 305–.

[Čupić1937-8] Nikola Čupić (1937). Godišnjica Nikole Čupića. 46. Štampa Državne štamparije Kraljevine Jugoslavije. p. 103. Никола Луњевица 1800 године, а обновио ју је његов син и наследник Панта Луњевица са матером својом 1858.') „Док су Турци у Србији владали многи су босански бегови по њој надгледали и оправљали чесме и ћуприје које су ...