Palatul Stefan Elstner (1896)

Palatul Stefan Elstner este un imobil istoric situat pe Str. Dr. Gheorghe Marinescu, nr. 3, în cartierul Fabric din Timișoara.

Palatul Stefan Elstner (1896)
Poziționare
Coordonate🌍 ({{PAGENAME}})
LocalitateTimișoara
JudețTimiș
ȚaraRomânia 
AdresaStr. Dr. Gheorghe Marinescu, nr. 3
Edificare
ArtistEduard Reiter 
Stil artisticstil eclectic[*]
arhitectură istoricistă[*] 
Data începerii construcției26 august 1891
Data finalizării1 mai 1896
Clasificare
Cod LMITM-II-a-A-06097

Clădirea nu trebuie confundată cu Palatul Stefan Elstner (1889), situat în vecinătate.

Face parte din Situl urban „Fabric” (II), monument istoric cod LMI TM-II-s-B-06097.

Istorie

În 1888, Primăria Timișoarei ia decizia de a parcela fostul Vorpark, sau Előpark, și de a scoate loturile de teren la licitație. Dintre acestea, în același an, Stefan (István) Elstner achziționează trei parcele învecinate:

  • prima parcelă măsura 206,45 stânjeni pătrați, fiind achiziționată la prețul de 10,65 coroane, cumulând un total de 2200 de coroane pentru întreaga parcelă;
  • a doua parcelă măsura 207,57 stânjeni pătrați, fiind achiziționată la prețul de 10,66 coroane, cumulând un total de 2212 de coroane pentru întreaga parcelă;
  • a treia parcelă măsura 209,23 stânjeni pătrați, fiind achiziționată la prețul de 10,66 coroane, cumulând un total de 2230 de coroane pentru întreaga parcelă;[1]

Pe aceste trei parcele, Stefan Elstner va construi două palate: Palatul Stefan Elstner (1889) și Palatul Stefan Elstner (1896), prezentat în acest articol.

Palatul a primit autorizație de construire la data de 26 august 1891, fiind edificat tot după planurile arhitectului Eduard Reiter, ca și în cazul palatului vecin, autorizația de locuire fiind primită aproximativ 5 ani mai târziu, la data de 1 mai 1896.

În 1883, conform Monitorului Oficial al Regatului Ungariei, Stefan Elstner era „proprietarul unei fabrici de mașini din Fabric”, companie întregistrată la data de 13 septembrie 1883[2] și închisă la 31 decembrie 1902.[3]

Stefan Elstner apare în 1893 ca membru al consiliului de administrație al Fabricii de cărămidă, alături de: Antal Vilsmann - președinte, Eduard Reiter, Károly Fichtner și Ignácz Róna.

Acesta a trăit până în circa 1916-1917, deoarece la începutul anului 1917 apar înregistrări de donații facute de soția sa sub numele de „văduva lui Stefan Elstner”,[4][5] precum și moștenirea de către aceasta a unei clădiri din Fabric, cu numărul cadastral 1555, în valoare de 81940 de coroane, care îi aparținuse lui Stefan Elstner, la sfârșitul aceluiași an.[6]

Descriere

Clădirea este construită în stil eclectic istoricist, având trei niveluri. Un detaliu care iese în evidență este intersecția fațadelor care formează o fațadă de colț, care este completată de o cupolă cu un vârf ornamental.

Note

  1. „Városi Közlöny, 1903 (6. évfolyam, 1-12. szám) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
  2. „Központi Értesítő, 1883 (8. évfolyam) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
  3. „Központi Értesítő, 1903 (28. évfolyam) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
  4. „Városi Közlöny, 1917 (20. évfolyam, 1-12. szám) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
  5. „Városi Közlöny, 1917 (20. évfolyam, 1-12. szám) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
  6. „Városi Közlöny, 1917 (20. évfolyam, 1-12. szám) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.