Otto Piringer

Otto Piringer (n. 20 februarie 1874, Orăștie - d. 3 noiembrie 1950, Orăștie) a fost un scriitor al dialectului săsesc din Transilvania.

Tatăl său, Johann Piringer, a fost preot la Romos, județul Hunedoara, iar mama sa, Wilhelmine Schuller, a fost fiica lui Johann Schuller, predicator în Romos, născut la Agnita pe 30 noiembrie 1783.

A fost căsătorit cu Auguste Valerie „Gusti” Schuller din Agnita, cu care avut patru copii.

După ce a studiat filologia și teologia la Marburg, Berlin și Cluj, a fost numit în 1896 rector al liceului din Agnita, unde a profesat până în iulie 1903.

Din 1903 a fost numit preot în Tălmaciu iar din 1906 în Cristian, județul Brașov. În 1913 s-a întors în localitatea de baștină a înaintașilor săi, Apoldu de Sus, județul Sibiu. După alți 12 ani, s-a mutat la Orăștie, unde a murit de un atac de apoplexie în 3 noiembrie 1950 și a fost înmormântat pe 5 noiembrie 1950 în cimitirul evanghelic lutheran din Orăștie.

Principala sa periodă de creație a fost după Primul Război Mondial, când a scris poezii umoristice în dialectul săsesc și scrieri educative, pe care le-a reunit în calendarul popular „Neuer Volkskalender”, redactat de el.