Nikola Ivanov

În timpul Războiului sârbo-bulgar din 1885, Ivanov a lucrat pentru șeful Coloanei Centrale a Detașamentului de Vest. A participat la Bătălia de la Pirot în 14-15 noiembrie.

După război, în 1886, a fost numit adjutant al Cneazului Alexandru I, după care a devenit șef al Departamentului de Inspecție al Clădirilor din Ministerul Apărării. La 1 aprilie 1887 a fost avansat la funcția de maior. În 1888 a fost comandant al Regimentului 10 infanterie, în 1889 a fost șef de personal al Brigăzii a 4-a și în 1890 a Regimentului 4 Cavalerie. La 2 august a fost promovat la gradul de locotenent-colonel. După aceea, a fost asistent al șefului Cartierului General al Armatei (1891-1894) și apoi șef al Cartierului General (1894-1896). La 2 august 1895 a fost promovat la rangul de colonel. Între 17 noiembrie și 29 noiembrie 1896 s-a ocupat temporar de Ministerul Apărării.

Nikola Ivanov a fost ministru al Apărării în Guvernul Konstantin Stoilov (1896-1899), a comandat a 4-a Divizie de infanterie preslavă (1899–1903) și a 2-a Divizie de infanterie tracică (1903–1907). La 15 noiembrie 1900 a fost promovat la gradul de general-maior. Din 1907 a fost numit șef al celei de-a doua regiuni de inspecție militară.

Pentru a sărbători 25 de ani de la sosirea sa în Bulgaria, țarul Ferdinand a promovat șase generali maiori în gradul de general-locotenent la 2 august 1912, iar Ivanov a fost unul dintre ei. Aceasta a fost prima dată în al treilea Regat Bulgar, când acest rang a fost acordat ofițerilor activi.[2]

În timpul Primului Război Balcanic, generalul Ivanov a condus a doua Armată între septembrie 1912 și iulie 1913. Acesta a fost la conducerea asediului și capturării Adrianopolului.

În timpul celui de-al Doilea Război Balcanic din 1913 Armata a 2-a, depășită numeric, a condus bătălii aprige împotriva întregii armate grecești și a trebuit să se retragă după Bătălia de la Kilkis-Lahanas, iar ulterior s-a oprit și i-a înconjurat pe greci în Bătălia din Cheile Kresna. Ivanov a fost înlocuit în comanda Armatei a 2-a în iulie 1913, iar la 7 august după încetarea focului a demisionat din armată.

În timpul Primului Război Mondial, a rămas în rezervă. În acea perioadă, el a acționat ca personaj public și publicist. A fost ales ca președintele clubului ofițerilor de rezervă din Sofia. La 6 mai 1936 a fost promovat la rangul de general al infanteriei.

Generalul Nikola Ivanov a murit la 10 septembrie 1940 la Sofia.