Nicoleta Nicolescu

Nicoleta Nicolescu[1] (n. 1912, Craiova, județul Dolj, Regatul României - d. 10 iulie 1939, București, Regatul României) a fost o membră importantă a Mișcării Legionare, având gradul de comandant legionar și ocupând funcția de șefă a Cetățuilor de fete[2] (organizațiile legionare de femei, echivalentul cuiburilor ai căror membri erau doar bărbați) din 1933, de la înființarea lor, și până în 1936 când a fost avansată în funcția de consilier al lui Corneliu Zelea Codreanu[3]

Nicoleta Nicolescu
Date personale
Născută1912
Craiova, județul Dolj, Regatul României
Decedată10 iulie 1939 (26-27 de ani)
București, Regatul României
Cauza decesuluiOmor
Cetățenie Regatul României
Activitate
Alma materFacultatea de Filozofie, Universitatea din București
Partid politicGarda de Fier (1930-1939)

Biografie

Nicoleta Nicolescu și-a început studiile universitare la Facultatea de Filozofie a Universității din București în 1930, aderând în același an la Mișcarea Legionară.[4] În 1933 a fost numită de către Corneliu Zelea Codreanu la direcția Cetățuilor, secțiunea feminină a Mișcării Legionare, secțiune minoritară ca efectiv în cadrul Legiunii (în 1937, dintre cei 487.000 de membri, doar 8% erau femei).

Viziunea Nicoletei Nicolescu privind rolul femeii în activitățile Legiunii era diametral opusă opiniilor lui Codreanu[5][6] sau ale lui Mihai Stelescu[7], pentru care femeile ar fi trebuit să se ocupe doar de activitățile menajere pentru a-și păstra feminitatea.[8] Nicoleta Nicolescu era partizana unei implicări mai importante a femeilor în activitatea legionară, în acțiuni comune cu cele ale bărbaților,[5] inclusiv în acțiuni paramilitare sau de sabotaj[7].

Nicolescu a rămas la conducerea Cetățuilor până în 1936 când a fost avansată în funcția de consilier al Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, conducerea Cetățuilor fiind preluată de comandanta legionară Lucia Trandafir, Nicolescu păstrând însă un rol de consiliere a acesteia.

A fost arestată la sfârșitul anului 1938, împreună cu alți membri ai organizației legionare, fără să-i fie aduse acuzații specifice.[9] A fost torturată și asasinată de autorități, corpul fiind apoi incinerat, iar cenușa îngropată într-un loc anonim.[10][11]

Note

  1. În unele publicații, precum Kevin Passmore, Women, gender, and fascism in Europe, 1919-45, 2003, numele său este ortografiat greșit ca Niculescu și nu Nicolescu.
  2. CETÃTUILE DE FETE LEGIONARE, miscarea.net
  3. Sfințescu, 1996, p. 343
  4. Sfințescu, 1996, p. 342
  5. Petrescu, 2009, p. 75
  6. Passmore, 2003, p. 71
  7. Passmore, 2003, p. 69
  8. Rusu, Mihai S. (), „Domesticating Viragos. The Politics of Womanhood in the Romanian Legionary Movement”, Fascism (în engleză), 5 (2), pp. 149–176, doi:10.1163/22116257-00502004, ISSN 2211-6257, accesat în
  9. Radoiu, 1995, p. 268
  10. Sfințescu, 1996, pp. 347-348
  11. Cum au fost asasinate Lucia Grecu și Nicoleta Nicolescu (Fragmente din cartea Martirii ne vegheată din ceruri de Nicolae Nită), Foaie Națională, 22 septembrie 2010

Referințe

  • Alexandra Petrescu, Women and Fascism in Romania, in Camelia Enache, Lorand Gergely, Alexandra Petrescu, Cătălin Rogojanu, Deschideri postmoderne în științele politice, Editura Lumen, Iași, 2009, ISBN 978-973-1661-39-1
  • Kevin Passmore, Women, gender, and fascism in Europe, 1919-45, Rutgers University Press, 2003, ISBN 978-081-3533-08-7, 275 pagini
  • Armin Heinen, Die Legion "Erzengel Michael" in Rumänien: soziale Bewegung und politische Organisation, vol. 83 din seria "Südosteuropäische Arbeiten", Oldenbourg, 1986, ISBN 978-348-6531-01-5, 558 pagini
  • Dragoș Zamfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail de la mit la realitate, seria „Biblioteca de istorie contemporană a României”, Editura Enciclopedică, București, 1997, ISBN 978-973-4501-79-3, 453 pagini
  • Nicolas Radoiu, Don't harm thy neighbor, Editura Harlo, 1995, ISBN 978-081-8702-29-7, 518 pagini
  • Duiliu T. Sfințescu, Răspuns la întrebările tinerilor care doresc tot adevărul despre mișcarea legionară Arhivat în , la Wayback Machine., Ed. Crater, 1996, pp. 342-348


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.