Monica Vitti
Monica Vitti, pe numele complet Maria Luisa Ceciarelli, (n. , Roma, Regatul Italiei – d. , Roma, Italia) a fost o actriță, scenaristă și realizatoare italiană.
Biografie
După o primă experiență teatrală la vârsta de cincisprezece ani în piesa La Nemica a lui Dario Niccodemi, Monica Vitti s-a înscris la Academia Națională de Artă Dramatică din Roma (Accademia d'arte dramatica Silvio d'Amico) și absolvind-o în 1953, își face debutul la compania lui Orazio Costa[14].
Prima apariție pe ecran a avut-o în 1955 într-un film cu Eduardo Anton, Râdeți, râdeți, râdeți și a câștigat premiul pentru cea mai bună actriță debutantă a anului[14]. Apoi va filma Le Dritte, în 1958. Îl întâlnește pe regizorul Michelangelo Antonioni la dublarea filmului Strigătul (1957) pentru vocea lui Dorian Gray[14], iar această întâlnire, atât profesională, cât și afectivă, o lansează cu adevărat în cariera sa. Astfel filmează în Aventura, Noaptea, Eclipsa și Deșertul roșu, filme în care se remarcă prin frumusețea și eleganța ei rece. Ea a devenit astfel muza regizorului, dar a lucrat și cu marii realizatori ai vremii precum Joseph Losey (în Modesty Blaise) sau Ettore Scola (Drama geloziei alături de Marcello Mastroianni).
Apoi s-a orientat în principal către comedie. A activat din ce în ce mai rar din anii 1970, în ciuda colaborărilor majore, ca de exemplu cu Luis Buñuel în Fantoma libertății.
A fost aleasă de două ori membră a juriului filmelor de lungmetraj la Festivalul de Film de la Cannes, în 1968 și 1974.
În teatru, Monica Vitti a interpretat personaje în special din Molière, Ionesco, Shakespeare sau Brecht[14].
Filmografie selectivă
- 1954 Râdeți, râdeți, râdeți (Ridere! Ridere! Ridere!), (nemenționată), regia Edoardo Anton
- 1955 Adriana Lecouvreur, regia Guido Salvini
- 1958 Le dritte, regia Mario Amendola
- 1960 Aventura (L'avventura), regia Michelangelo Antonioni
- 1961 Noaptea (La notte), regia Michelangelo Antonioni
- 1962 Eclipsa (L'eclisse), regia Michelangelo Antonioni
- 1963 Castel în Suedia (Château en Suède), regia Roger Vadim
- 1963 Bomboane cu piper (Dragées au poivre), regia Jacques Baratier
- 1964 Deșertul roșu (Deserto rosso), regia Michelangelo Antonioni
- 1964 Discul volant (Il disco volante), regia Tinto Brass
- 1966 Modesty Blaise, regia Joseph Losey
- 1967 Centura de castitate (La cintura di castità), regia Pasquale Festa Campanile
- 1968 Fata cu pistolul (La ragazza con la pistola), regia Mario Monicelli
- 1969 Ultima dorință (La femme écarlate), regia Jean Valère
- 1969 Dragostea mea, ajută-mă! (Amore mio aiutami), regia Alberto Sordi
- 1970 Drama geloziei (Dramma della gelosia), regia Ettore Scola
- 1970 Nini Tirbușon (Ninì Tirabusciò, la donna che inventò la mossa), regia Marcello Fondato
- 1970 Pacifista (La pacifista), regia Miklós Jancsó
- 1973 Teresa hoața (Teresa la ladra), regia Carlo Di Palma
- 1973 Pulbere de stele (Polvere di stelle), regia Alberto Sordi
- 1974 Fantoma libertății (Le fantôme de la liberté), regia Luis Buñuel
- 1975 La miezul nopții pornește alaiul plăcerii (A mezzanotte va la ronda del piacere), regia Marcello Fondato
- 1975 Aici începe aventura (Qui comincia l'avventura), regia Carlo Di Palma
- 1975 Rață cu portocale (L'anatra all'arancia), regia Luciano Salce
- 1977 Cealaltă parte a cerului (L'altra metà del cielo), regia Franco Rossi
- 1978 Din rațiuni de stat (La raison d'état), regia André Cayatte
- 1978 Iubiții mei (Amori miei), regia Steno
- 1979 Una mamma și Attenzione a quei due, episoade din Tigresele, regia Luigi Zampa
- 1980 Misterul de la Oberwald (Il mistero di Oberwald), regia Michelangelo Antonioni
- 1980 Non ti conosco più amore, regia Sergio Corbucci
- 1981 Camera d'albergo, regia Mario Monicelli
- 1981 Tangoul geloziei (Il tango della gelosia), regia Steno
- 1982 Eu știu că tu știi că eu știu (Io so che tu sai che io so), regia Alberto Sordi
- 1983 Flirt, regia Roberto Russo
- 1986 Francesca e a mea (Francesca è mia), regia Roberto Russo
- 1990 Scandal secret (Scandalo segreto), regia Monica Vitti
Titlurile românești sunt luate din următoarele biblografii:[15][16]
Note
- „Monica Vitti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Monica Vitti, SNAC, accesat în
- Monica Vitti, Filmportal.de, accesat în
- Monica Vitti, FemBio-Datenbank[*]
- Maurizio Porro[*], È morta Monica Vitti, l’attrice aveva 90 anni (în italiană), Corriere della Sera, accesat în
- Walter Veltroni, Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor); - È morta Monica Vitti, talento smisurato del cinema italiano (în italiană), La Repubblica, accesat în
- https://www.ansa.it/sito/notizie/cultura/cinema/2022/02/02/e-morta-monica-vitti_658b356e-9a12-483b-aeef-d983d2cb794a.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - https://www.findagrave.com/memorial/236423710 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Maurizio Porro[*] (), È morta Monica Vitti, l’attrice aveva 90 anni (în italiană), Corriere della Sera
- Autoritatea BnF, accesat în
- CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/rechercheconsultation/consultation/ir/pdfIR.action?irId=FRAN_IR_026438, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - fr „Monica Vitti - Cinémathèque française”. Accesat în .
- Cristian, Cornel; Rîpeanu, Bujor T., DICȚIONAR CINEMATOGRAFIC, Editura Meridiane, p. 458;
- Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T., Lumea filmului Dicționar de cineaști, București, 2005: Editura Curtea Veche, p. 561
Bibliografie
- Cristian, Cornel; Rîpeanu, Bujor T., DICȚIONAR CINEMATOGRAFIC, București, 1974: Editura Meridiane, 510 pag.;
- Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T., Lumea filmului Dicționar de cineaști, București, 2005: Editura Curtea Veche, p. 597, ISBN 973-669-148-9