Mihail Corbuleanu
Mihail Corbuleanu (n. , Vlădești, Argeș, România – d. , București, România) a fost un general și diplomat român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
| Mihail Corbuleanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Vlădești, Argeș, România |
| Decedat | (79 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie | Regatul României Republica Populară Română Republica Socialistă România |
| Ocupație | ofițer |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | general de divizie |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Coroana României Ordinul național „Steaua României” Ordinul Mihai Viteazul |
Militar de carieră, stat-majorist la diverse unități, între 1944 - 1945 este la comanda unor unități pe Frontul de Vest, a lucrat în cadrul Secretariatului General pentru aplicarea Armistițiului din 1944, fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” și medalia sovietică „Victoria”, iar apoi a fost investigat de Securitate.
Memorialist al campaniei din Vest, Mihail Corbuleanu a scris De pe Mureș pe Morava (București: Editura militară, 1970).
Carieră
- 1940 - 1943 - Atașat militar la Roma.
- 10 noiembrie 1944 - 15 decembrie 1944 - Comandantul Diviziei 6 Infanterie.
- 1944 - Secretariatului General pentru aplicarea Armistițiului.
A fost decorat la 4 august 1945 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade, clasa III, „pentru bravura deosebită, avântul și destoinicia de care a dat dovadă pe câmpul de luptă, distingându-se în special în acțiunile ofensive de pe valea Hernadului (15-23 Decembrie 1944), unde reușind să rupă dispozitivul inamic, după o pătrundere de 15 km, cucerește satul Faj, înlesnind astfel înaintarea diviziilor vecine, precum și în acțiunile grele pentru cucerirea masivului păduros de la Sud de Varhosszuret și a orașului Rosenau (11-23 Iannarie 1945), cu care ocazie se capturează mulți prizonieri, armament și material de război”.[2]
Generalul de divizie Mihail Corbuleanu a fost trecut în cadrul disponibil la 9 august 1946, în baza legii nr. 433 din 1946, și apoi, din oficiu, în poziția de rezervă la 9 august 1947.[3]
Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.[4]
Grade militare
- 1943 - Colonel.
- 1944 - General de brigadă.
- 1944 - 1945 - General de divizie.
Decorații
- Ordinul „Steaua României” în gradul de ofițer (8 iunie 1940)[5]
- Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade, cl. a III-a (4 august 1945)[2]
- Medalia sovietică „Victoria”
- Ordinul „23 August” clasa a III-a (1964)[4]
Note
- M. Mihail Corbuleanu
- Decretul regal nr. 2.467 din 4 august 1945 pentru conferiri de Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade clasa III, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6.932.
- Decretul Regal nr. 1.652 din 7 august 1947 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXV, nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7.499.
- Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
- Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.