Mihail Budîko

Mihail Ivanovici Budîko[lower-alpha 1] (n. , Gomel, RSFS Rusă – d. , Sankt Petersburg, Rusia) a fost un climatolog sovietic și unul dintre fondatorii climatologiei fizice. El a fost pionier în studiile privind clima globală și a calculat temperatura Pământului luând în considerare un model fizic simplu de echilibru în care radiația solară absorbită de sistemul Pământului este echilibrată de energia re-radiată în spațiu sub formă de energie termică.

Mikhail Budyko
Date personale
Născut[1][2]
Gomel, RSFS Rusă[3][4]
Decedat (81 de ani)[1]
Sankt Petersburg, Rusia[5]
ÎnmormântatCimitirul Serafimovskoe[*]
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Rusia
Ocupațiegeofizician[*]
climatolog[*]
geograf
Limbi vorbitelimba rusă[6]
Activitate
Domeniugeofizică[7]
geografie[7]
climatologie[7] 
InstituțieGosudarstvennîi gidrologiceski institut[*][[Gosudarstvennîi gidrologiceski institut (research institute in Saint Petersburg, Russia)|]]
Glavnaia gheofiziceskaia observatoria imeni A. I. Voeikova[*][[Glavnaia gheofiziceskaia observatoria imeni A. I. Voeikova (facility in Saint Petersburg, Russia)|]] 
Alma MaterUniversitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg 
OrganizațiiAcademia Rusă de Științe
Academia de Științe a URSS[*] 
PremiiOrdinul Revoluția din Octombrie[*]
Ordinul Insigna de Onoare
Ordinul de Merit pentru Patrie, Gradul IV[*]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Blue Planet Prize[*][[Blue Planet Prize (award of the Asahi Glass Foundation)|]] ()
Premiul Lenin
Robert E. Horton Medal[*][[Robert E. Horton Medal (award given by American Geophysical Union)|]] () 

Cartea revoluționară a lui Budîko, Heat Balance of the Earth's Surface (Тепловой баланс земной поверхности), publicată în 1956, a transformat climatologia dintr-o știință fizică calitativă într-o știință fizică cantitativă. Aceste noi metode fizice bazate pe echilibrul termic au fost adoptate rapid de climatologii din întreaga lume. În 1963 Budîko a coordonat compilarea unui atlas care ilustrează componentele bilanțului termic al Pământului.

Studii

În 1972 Budîko a publicat prognoze pentru 100 de ani privind gheața arctică și temperatura medie globală. El a calculat că o creștere a radiației solare cu câteva zecimi de procent ar putea topi calotele glaciare. Budîko considera că, deja în 2050, stratul de gheață al Oceanului Arctic s-ar putea topi în întregime.[8] Modelele sale au arătat că o creștere cu 50% a CO2 atmosferic ar topi toată gheața polară, în timp ce o reducere a gazului la jumătate „ar putea duce la o glaciație completă a Pământului”.[9] Pentru perioada 1970-2019, modelul lui Budîko a prezis o creștere a temperaturii medii globale de 1°C și dispariția a aproximativ 50% din gheața multianuală arctică. Observațiile i-au confirmat cifrele, arătând că temperatura medie globală a crescut cu 0,98°C în această perioadă și că suprafața mării arctice acoperite de gheață multianuală în septembrie 2019 era cu aproximativ 46% mai mică decât în 1970. El a prezis că temperatura medie globală a Pământului va crește cu aproximativ 2,25°C până în 2070.[10]

Note explicative

  1. belarusă Міхаіл Іванавіч Будыка
    rusă Михаил Иванович Будыко

Note

  1. „Mikhail Budyko”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Будыко Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  3. „Mikhail Budyko”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  4. Будыко Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  5. „Mikhail Budyko”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. IdRef, accesat în
  7. Czech National Authority Database, accesat în
  8. Budyko, M. I. (). „Man's Impact on Climate”. Gidrometeoizdat (în Russian). St. Petersburg, Russia.
  9. Budyko, M.I. (octombrie 1972). „The future climate”. Eos. American Geophysical Union. 53 (10): 868–874. Bibcode:1972EOSTr..53..868B. doi:10.1029/EO053i010p00868.
  10. Lapenis, Andrei (). „A 50-Year-Old Global Warming Forecast That Still Holds Up”. Eos. American Geophysical Union. 101. doi:10.1029/2020EO151822. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.