Mihail Bakunin

Mihail Alexandrovici Bakunin (n. 30 mai 1814, Priamuhino, gubernia Tver, Imperiul Rus, d. 1 iulie 1876, Berna, Elveția) a fost un cunoscut revoluționar rus, considerat de mulți „tatăl anarhismului modern”.

Mihail Bakunin
Date personale
Născut[1][2][3]
Priamukhino⁠(d), Novotorzhsky Uyezd⁠(d), Gubernia Tver⁠(d), Imperiul Rus[4]
Decedat (62 de ani)[4][3]
Berna, Berna, Elveția[4][1]
ÎnmormântatBremgartenfriedhof[*][[Bremgartenfriedhof (second largest of the three municipal cemeteries in the city of Bern, Switzerland)|​]]
PărințiAleksandr Mihailovici Bakunin[*][[Aleksandr Mihailovici Bakunin (Russian diplomat and poet)|​]]
Varvara Muravyova[*][[Varvara Muravyova |​]]
Frați și suroriTatiana Aleksandrovna Bakunina[*][[Tatiana Aleksandrovna Bakunina (Russian noblewoman and muse (1815–1871))|​]]
Bakunin, Pavel Aleksandrovici[*][[Bakunin, Pavel Aleksandrovici |​]]
Bakunin, Aleksandr Aleksandrovici[*][[Bakunin, Aleksandr Aleksandrovici |​]]
Bakunin, Aleksei Aleksandrovici[*][[Bakunin, Aleksei Aleksandrovici |​]]
Căsătorit cuAntonia Kwiatkowska[*]​
CopiiMaria Bakunin[*][[Maria Bakunin (Italian chemist and biologist)|​]]
Giulia Sofia Bakunin[*][[Giulia Sofia Bakunin ((1870-1956))|​]]
Cetățenie Imperiul Rus
Religieateism
Ocupațiefilozof
scriitor
politician
anarhist[*]​
Locul desfășurării activitățiiDresda[5]
Limbi vorbitelimba rusă[6]
Activitate
Alma materUniversitatea Humboldt din Berlin
Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce[*][[Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce |​]] 
Influențat deErnst Theodor Amadeus Hoffmann, Aleksandr Herzen, Nikolai Platonovici Ogariov[*][[Nikolai Platonovici Ogariov (scriitor rus)|​]], Pierre-Joseph Proudhon, Jean-Jacques Rousseau, Ludwig Feuerbach, Karl Marx, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Feodor Dostoievski 
RudeRenato Caccioppoli[*]​ 
Semnătură

Ca activist și teoretician al mișcării anarhiste, Mihail Bakunin este unul dintre revoluționarii cu cea mai mare influență în Europa din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Provine dintr-o familie aristocrată rusă. Studiază la Sankt Petersburg. Devine ofițer de cavalerie și are o revelație în ceea ce privește despotismul militar și este influențat de scrierile lui Hegel. Observă mai departe despotismul țarului și este revoltat că patriarhul Rusiei susține politica țarului. Aduce acuzații la adresa sistemului de învățământ.

În 1848, participă la Revoluția pașoptistă. În 1865 pune bazele organizației „Fraternitatea Internaționalǎ Revoluționarǎ”. Condițiile de aderare erau:

  • ateismul;
  • respingerea statului, a armatei și a Bisericii;
  • pacifismul, anti-militarismul;
  • neacceptarea proprietății private și a principiului redistribuirii de tip capitalist.

În 1869 publica Regulile revoluționare. În același an pleacă la Lyon, încercând să-l transforme într-un centru revoluționar. La 28 septembrie 1870 cucerește primăria din Lyon.

Este expulzat din Franța și pleacă în Elveția. Se reîntoarce în Franța și participă la Comuna din Paris. Dezamăgit de eșecul Comunei din Paris, în 1873 publică ultima sa carte: Statul și anarhia.

Bibliografie
  • Dumnezeu și statul, trad. Alina Manea, (Timișoara: Bastion, 2008)

Note
  1. „Mihail Bakunin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. Russian Writers 1800-1917: Tome 1[*][[Russian Writers 1800-1917: Tome 1 (volume 1 out of 6 in Russian Writers encyclopedia)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. Kratkaia literaturnaia iențiklopedia
  5. „Mihail Bakunin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. Autoritatea BnF, accesat în


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.