Mihai Codreanu

Mihai Codreanu (n. , Iași, România – d. , Iași, România) a fost un poet, dramaturg, avocat și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român[2] și părintele sonetului românesc.[3]

Membru corespondent al Academiei Române
Mihai Codreanu

Poetul Mihai Codreanu
Date personale
Născut
Iași, România
Decedat (81 de ani)
Iași, România
ÎnmormântatCimitirul „Eternitatea” din Iași
PărințiMihail Codreanu și Natalia (n. Mârzescu)[1]
Cetățenie România
Ocupațiepoet
traducător
Limbi vorbitelimba română
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
PregătireAlexandru Grigore Suțu 
Profesor pentruMoni Ghelerter 
Activitatea literară
Activ ca scriitor1891 - 1957
Specie literarăpoem, sonet
Operă de debut1891 - cu poeziile „Sonet” și „Glossă” în revista "Lumea ilustrată"
Opere semnificative1. Volumul de sonete „Statui”
2. Cea mai bună traducere în limba română a piesei de teatru Cyrano de Bergerac de Edmund Rostand
3. Volumul de sonete „Cantecul deșertăciunii”
A influențat pe
Magda Isanos
Note
Ordinul Național al Legiunii de Onoare

Biografie

Mihai Codreanu s-a născut în Iași, fiind fiul magistratului Mihail Costache Codreanu și al Nataliei Codreanu. Tatăl său, originar din Târgu Ocna, a fost judecător și profesor de latină la Colegiul Național. A murit, când Mihai avea 1 an si 7 luni. Mama, Natalia Codreanu (1843-1916), a fost fiica preotului Dimitrie Mânzariu, care și-a schimbat numele în Mârzescu, și sora politicianului Gheorghe Mârzescu[4]. Mihai Codreanu a urmat cursurile liceale la Iași, Bacău și București, manifestând de tânăr interes pentru literatură. Pentru a rezista financiar în urma decesului tatălui său, Mihai Codreanu dădea lecții de limba română și era corector la ziarul „Evenimentul”. Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea îi slăbește după vârsta de 30 de ani și renunță la acest vis. În ciuda problemelor de vedere, continuă să scrie sonete, dictându-le prietenilor apropiați. A murit în 1957[5], în Iași, la vârsta de 81 de ani, în vila sa (Vila Sonet) de pe Strada Rece.

Studii și activitate literară

A urmat cursurile Facultății de Drept din orașul natal, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie. S-a înscris și la Academia de artă dramatica, avându-l profesor pe actorul State Dragomir. A fost director la Teatrul Național din Iași (1919-1923), profesor și rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director la revista "Însemnări ieșene".

Debut

Debutează în lumea literară în revista bucureșteană "Lumea ilustrată" (1891), cu poeziile Sonet și Glossă.

Opera
  • "Diafane" (1901), sonete
  • "Din când în când" (1903)
  • "Statui" (1914), sonete (99 sonete)
  • "Cântecul deșertăciunii" (1921), sonete și poezii
  • "Turnul din fildeș" (1929), sonete
  • "Statui. Sonete și evadări din sonet" (1939)

Premii
  • Premiul "Năsturel Herescu" al Academiei Române.
  • membru corespondent al Academiei Române
  • Cavaler al Academiei Franceze
  • Marele Premiu Național de Poezie (1925)
  • Legiunea de onoare a Franței pentru traducerea piesei de teatru Cyrano de Bergerac, a lui Edmond de Rostand

Bibliografie

Note
  1. ro Mihai Codreanu: poet și traducător Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. Poetul orb, mentorul generației de aur a Teatrului Național din Iași, 22 iulie 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 24 iulie 2016
  4. „Necunoscutul Mihai Codreanu (3)”. jurnalul.antena3.ro.
  5. Mihai Codreanu, 26 octombrie 1957, Scînteia Tineretului, anul XII, seria II, nr.2633, p.3, accesat la 29 ian 2022

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.