Michele Cammarano

Michele Cammarano (n. , Napoli, Regatul celor Două Sicilii – d. , Napoli, Italia) a fost un pictor italian, cunoscut mai ales pentru scenele sale de luptă, deși a lucrat cu o mare varietate de subiecte.

Michele Cammarano
Date personale
Născut[1][2][3]
Napoli, Regatul celor Două Sicilii[3]
Decedat (85 de ani)[4][2]
Napoli, Italia[3]
Cetățenie Regatul Italiei ()
 Regatul celor Două Sicilii (–)
Ocupațiepictor
Locul desfășurării activitățiiItalia
Activitate
StudiiAccademia di belle arti di Napoli[*][[Accademia di belle arti di Napoli (fine arts school of Naples, Italy)|]][3] 
PregătireGabriele Smargiassi[*][[Gabriele Smargiassi (pictor italian)|]][5][3] 

Biografie

Bunicul său a fost Giuseppe Cammarano⁠(d), pictor și scenograf, iar tatăl său a fost Salvadore Cammarano, un celebru libretist de operă care a scris pentru Giuseppe Verdi. S-a înscris la Accademia di Belle Arti di Napoli în 1853.[6] Ulterior, a studiat cu Gabriele Smargiassi⁠(d), Giuseppe Mancinelli⁠(d) și frații Palizzi (Filippo⁠(d) și Giuseppe⁠(d)), pictori în stil naturalist.[7] Prima sa expoziție a avut loc în 1855 la „Real Museo Borbonico. [6]

Cu toate acestea, în 1860, a devenit fascinat de Giuseppe Garibaldi și s-a înrolat în „Guardia Nazionale” pentru a ajuta la eliminarea Brigantaggio⁠(d); un pas important în reunificarea Italiei. Experiențele sale au avut o influență decisivă asupra carierei sale artistice. Un scurt sejur la Florența după serviciul militar l-a adus în contact cu Macchiaioli⁠(d), care au avut, de asemenea, o anumită influență.[6] În 1863, una dintre picturile sale a fost achiziționată de regele Victor Emmanuel al II-lea.[8]

În 1865, s-a mutat la Roma, apoi, în 1867, la Veneția. În 1870, admirația sa pentru Gustave Courbet l-a dus la Paris. Era hotărât să-l cunoască pe Courbet, ceea ce a făcut și, în timp ce se afla acolo, a descoperit lucrările lui Théodore Géricault.[6]

În 1888, a fost însărcinat de guvernul italian să creeze o pânză monumentală înfățișând bătălia de la Dogali (1887). După ce a citit despre geografia și obiceiurile locale, s-a mutat la Massawa pentru a inspecta personal locul bătăliei și a rămas aproape cinci ani pentru a finaliza pictura.[6] În timp ce se afla acolo, a creat și peisaje și portrete ale localnicilor.

În 1900, a fost numit succesor al fostului său profesor, Filippo Palizzi, ca profesor la Institutul din Napoli. După aceea, productivitatea sa a scăzut; deși a efectuat câteva călătorii în Sicilia pentru a picta peisaje.[6] O stradă din Napoli a fost numită după el.

Picturi (selecție)

Referințe

  1. Michele Cammarano, RKDartists, accesat în
  2. Michele Cammarano, Cammarano, Michele[*][[Cammarano, Michele (encyclopedia article)|]]
  3. Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în
  4. Michele Cammarano (în engleză), RKDartists
  5. L'Unificazione, accesat în
  6. Biography from the Enciclopedia Treccani⁠(d).
  7. Brief biography @ the Galleria Recta.
  8. Brief biography @ Libero.

Lecturi suplimentare

  • Franco Girosi, Michele Cammarano (#54 în seria L'Arte per Tutti ), Istituto Nazionale LUCE., 1934
  • Michele Biancale, Michele Cammarano, Arti Grafiche Bertarelli, 1936
  • Paolo Ricci, Michele Cammarano, Catalogul expoziției, Società Promotrice di Belle Arti, Salvator Rosa, 1959

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.