Micaela Ghițescu

Micaela-Alexandra Ghițescu (n. , București, România – d. [1]) a fost o traducătoare română.

Micaela Ghițescu
Date personale
Născută
București, România
Decedată (87 de ani)[1]
Cetățenie România
Ocupațiefilologă[*]​
traducătoare
Limbi vorbitelimba română[2]

Familia și studiile

A fost fiica chirurgului Constantin Ghițescu și a Mariei-Eliza (n. Papacostea). A efectuat studiile la Liceul „Carmen Sylva” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (1937-1949). A urmat cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura franceză (1949-1952, 1955-1957).

Detenția

În perioada 1952-1955 a fost arestată sub acuzația de spionaj în favoarea Franței.

Activitatea literară

A tradus în special în și din limba portugheză. Este și autoarea unor dicționare spaniole și portugheze.

Din 2003 a fost redactor-șef al revistei Memoria - revista gândirii arestate.[3]

Distincții
  • Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[4]
  • Ordinul Infantelui Dom Enrique (Ordem do Infante D. Henrique) în grad de Mare Ofițer (2015) pentru activitatea de promovare a culturii portugheze, conferit de președintele Portugaliei Aníbal Cavaco Silva[5]

Scrieri
  • 1964: Mică gramatică portugheză (București);
  • 1976: Dicționar spaniol - român (București);
  • 1976: Dicționar român - spaniol (București);
  • 1980: Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român;
  • 2012: Între uitare și memorie, memorii în care relatează perioada petrecută ca deținută politică, Humanitas

Traduceri
  • 1968: Eça de Queirós, Crima părintelui Amaro;
  • 1970: Fernando Namora, Casa vagabonzilor, Minele din San Francisco;
  • 1972: Eça de Queirós, Relicva.

Referințe
  1. A murit traducătoarea Micaela Ghițescu, AGERPRES, accesat în
  2. Czech National Authority Database, accesat în
  3. „«Am fredonat Oda Bucuriei când a murit Stalin» (Micaela Ghițescu)”. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 17.
  5. Presidente Cavaco Silva homenageou tradutores e editores romenos dedicados à língua e cultura portuguesas

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.