Masacrul asupra latinilor din Constantinopol

Masacrul asupra latinilor din Constantinopol (în italiană Massacro dei Latini, în greacă Σφαγὴ τῶν Λατίνων) a fost un genocid asupra populației romano-catolice (așa numiții „latini”) din capitala Imperiului Bizantin, în luna aprilie a anului 1182. Numărul victimelor, în principal genovezi, venețieni și pisani, este estimat la 60.000 de persoane.[1] Circa 4.000 de supraviețuitori au fost vânduți ca sclavi către Sultanatul de Rum.[2]

Masacrul asupra latinilor din Constantinopol
Cartierul venețian, pisan și genovez pe harta Constantinopolului (în centrul imaginii, marcate cu albastru)
Informații generale
Perioadă aprilie 1182 
Loc Constantinopol 

Masacrul a provocat resentimente antibizantine în Europa Occidentală, fapt care s-a concretizat în expediția normandă a regelui Wilhelm al II-lea al Siciliei, care a ocupat Salonicul în 1185, și în deturnarea Cruciadei a patra (1202-1204) și proclamarea Imperiului Latin de Constantinopol.

Supraviețuitori

Între supraviețuitorii mascacrului s-a numărat Leon Tuscus, traducătorul Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur în latină.[3]

Note
  1. The Cambridge Illustrated History of the Middle Ages: 950-1250, Cambridge University Press, 1986, p. 506–508
  2. Idem.
  3. Leone Toscano

Bibliografie
  • Steven Runciman, Regatul Ierusalimului și Orientul Latin (1100-1187) (= Istoria cruciadelor, vol. II), București, 2015.
  • Ralph-Johannes Lilie, Handel und Politik: zwischen dem byzantinischen Reich und den italienischen Kommunen Venedig, Pisa und Genua in der Epoche der Komnenen und der Angeloi [1081-1204], Amsterdam 1984.

Vezi și
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.