Marius Petipa

Michel-Victor-Marius-Alphonse Petipa (în rusă Мариус Иванович Петипа, transliterat: Marius Ivanovici Petipa; n. , Marsilia, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța – d. , Hurzuf, Republica Autonomă Crimeea, Ucraina) a fost un balerin, maestru de balet⁠(d) și coregraf francez care a trăit și a activat în Rusia de la vârsta de 29 de ani până la moartea sa.[11][12]

Marius Petipa
Date personale
Nume la naștereVictor Alphonse Petipa
Născut[1][2][3][4]
Marsilia, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța[5]
Decedat (92 de ani)[2][6][4][3]
Hurzuf, Republica Autonomă Crimeea, Ucraina[7][8]
Înmormântatcimitirul Tihvin[*]
PărințiJean-Antoine Petipa[*]
Frați și suroriLucien Petipa[*][[Lucien Petipa (French ballet dancer)|]]
Căsătorit cuMaria Sergheevna Surovșciikova-Petipa[*][[Maria Sergheevna Surovșciikova-Petipa (Russian ballerina (1836-1882))|]] ()
Liubov Leonidovna Savițkaia[*][[Liubov Leonidovna Savițkaia (ballerina)|]] ()
CopiiMaria Mariusovna Petipa[*][[Maria Mariusovna Petipa (Russian ballet dancer (1857-1930))|]]
Marius Mariusovich Petipa[*][[Marius Mariusovich Petipa (actor)|]]
Mari Mariusovici Petipa[*][[Mari Mariusovici Petipa (actor rus)|]]
Q120691087[*]
Cetățenie Franța
 Imperiul Rus
Ocupațiedansator[*]
maestru de balet[*]
coregraf[*]
libretist[*]
balerin
profesor
Limbi vorbitelimba franceză[9][10]
Alte numeМариус Иванович Петипа 
StudiiConservatorul Regal din Bruxelles[*] 
Gen muzicalBalet clasic 
Premiiorden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|]]
Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[*]
Ordinul Sfântului Stanislav, clasa III[*]
Ordinul Palmelor Academice
Ordinul Coroana României 
Discografie
Înregistrări notabileFrumoasa din pădurea adormită
Spărgătorul de nuci
Lacul lebedelor
Don Quijote
Baiadera 
Semnătură

Petipa a fost unul dintre cei mai influenți maeștri de balet și coregrafi de balet din istoria baletului.

Lucrări

  • Giselle (de Jean Coralli și Jules Perrot), muzica Adolphe Adam și Cesare Pugni, 1850;
  • Corsarul (Le Corsaire de Joseph Mazilier). Împreună cu Jules Perrot, muzica Adolphe Adam und Cesare Pugni, 1858;
  • La Somnambule (de Jean-Pierre Aumer), muzica Ferdinand Hérold și Cesare Pugni, 1859;

In memoriam

Din 2012, un crater de pe planeta Mercur a fost numit Petipa în onoarea sa[13].

Note

  1. Marius Petipa, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  2. Marius Petipa, SNAC, accesat în
  3. Marius Petipa, Internet Broadway Database, accesat în
  4. Marius Petipa, Find a Grave, accesat în
  5. Victor Alphonse Petipa, Departmental archives of Bouches-du-Rhône
  6. Marius Ivanovich Petipa, International Music Score Library Project, accesat în
  7. Петипа Мариус Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  8. Marea Enciclopedie Rusă, accesat în
  9. Autoritatea BnF, accesat în
  10. CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. Philippe Noisette (). „Мarius Petipa, le franco-russe” (în franceză). Accesat în .
  12. „Marius Petipa”. Accesat în .
  13. „Planetary Names: Crater, craters: Petipa on Mercury”. Accesat în .

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.