Marina Tauber

Timp de un deceniu (2007-2017), Tauber s-a dedicat tenisului de câmp. În 2007-2011 a fost antrenoare de tenis la Complexul Sportiv „Zimbru” din Chișinău, în 2011 executând atribuțiile de manager al Departamentului tenis în același loc. În 2010 a s-a implicat în activitatea Federației de Tenis ca manager pe dezvoltare și vicepreședinte. Ulterior, în 2011, a fost numită Președinte al Federației de Tenis, funcție pe care a deținut-o timp de șase ani. În 2015-2017 a fost și directoare a Școlii Sportive Specializate de Tenis din Republica Moldova.[2]

Posedă următoarele certificate obținute în urma cursurilor de perfecționare și specializare:[2]

• 2008: ITF level 1, Programul de certificare al antrenorilor, Federația de Tenis din RM
• 2009: ITF level 2, idem
• 2010: Simpozionul European al Antrenorilor – Dezvoltarea Performanțelor Înalte ale Jucătorilor, Federația Europeană de Tenis, Basel, Elveția
• 2010: „Intro to Play + Stay”, Federația Internațională de Tenis, Londra, Regatul Unit

În forurile internaționale de tenis, Marina Tauber a fost membră a Comitetului circuitului feminin profesionist al Federației Internaționale de Tenis (2015-2017) și a Comitetului de dezvoltare al Federației de Tenis Europene (Tennis Europe – 2012-2017). În 2015 a fost membră a Colegiului Ministerului Tineretului și Sportului. În același an, a candidat în Consiliul de Conducere al Federației Internaționale de Tenis.[2]

Conform profilului întocmit de comunitatea de investigație Rise Moldova,[6] Tauber este sau a fost membră a Clubului sportiv de tenis de plajă „Master”, Federației de Rock and Roll Acrobatic și Asociației Obștești (AO) de Rock and Roll Acrobatic Maestro. De asemenea, a fondat în calitate de vicepreședinte Fundația pentru Dezvoltarea Tenisului din Moldova. Conduce sau a condus Clubul Sportiv „Academia de Tenis”, AO Turul Tenisului Moldovenesc și AO Amit-Tenis.

Marina Tauber a aderat la Partidul „ȘOR” – pe atunci Mișcarea social-politică „Ravnopravie” – în iunie 2016,[7] fiind numită vicepreședinte al partidului la scurt timp după alegerea lui Ilan Șor în fruntea formațiunii politice. În 2017-2018 a îndeplinit aceeași funcție și în cadrul Asociației Obștești „Pentru Orhei”.[2]

Tauber a candidat din partea Partidului ȘOR la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc în cadrul alegerilor locale anticipate organizate în localitate.[8] În urma scrutinului a obținut 61% din voturi în primul tur și și-a început mandatul la 28 mai 2018.[7]

În contextul campaniei electorale de la Jora de Mijloc, Tauber (și, prin extindere, Partidul „ȘOR”) a fost acuzată de depășirea plafonului maxim de cheltuieli de 93.504 lei. Conform estimărilor Asociației Promo-LEX, care a fost observator în respectivele alegeri, cheltuielile s-au ridicat în realitate la peste 294.505 lei, iar reprezentanții din raionul Orhei ai Partidului Democrat le-au estimat la cel puțin 300.000 de euro. Curtea de Apel Chișinău a refuzat să examineze contestația depusă în această privință de Maia Sandu, pe motiv că ea nu a participat în turul II.[8]

La 5 august 2018, Tauber a participat la o acțiune de protest, în cadrul căreia a agresat verbal câțiva jurnaliști de la Radio Orhei și a lovit cu mătura pe unul din ei.[8] Comportamentul acesteia, cât și al altor reprezentanți și simpatizanți ai Partidului „ȘOR”, a fost condamnat de o serie de organizații de media.[9]

La alegerile parlamentare din 2019, a concurat pe circumscripția nr. 19 Ivancea și a câștigat detașat, devenind la 9 martie[7] deputat în Parlament și renunțând la funcția de primar al Jorei de Mijloc.[6] La 4 decembrie a fost votată în funcția de șefă a Comisiei mediu și dezvoltare regională, fiind susținută de PSRM.[10]

Conform RISE Moldova, numele Marinei Tauber a apărut în raportul companiei internaționale de audit Kroll, făcut prin analiza circumstanțelor furtului miliardului din 2012-2014. Raportul atesta că Tauber a achiziționat în 2012 un pachet de 4,6% din acțiunile Unibank, una dintre cele trei bănci implicate în frauda bancară de 13,7 miliarde de lei, și că a fost unul din beneficiarii a trei transferuri în valoare totală de 17,9 milioane de lei.[6]

La 16 septembrie 2019, procurorul general interimar a cerut în sala Parlamentului ridicarea imunității parlamentare a Reghinei Apostolova și Marinei Tauber. Cele două au fost reținute la scurt timp de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind acuzate de implicare în „Jaful secolului”.[6] Cu o lună mai devreme de acest incident, Tauber înaintase în Parlament un proiect de lege pentru anularea imunității parlamentare.[11] Deputata a fost eliberată din izolatorul CNA după două zile și plasată pe 30 de zile în arest la domiciliu.[12] Atât Tauber, cât și Apostolova au fost scoase de sub urmărirea penală în octombrie 2020.[13]