Maria Anna Mozart
Maria Anna Walburga Ignatia Mozart (n. , Salzburg, Austria – d. , Salzburg, Imperiul Austriac), numită Marianne și poreclită „Nannerl”, a fost un muzician, sora mai mare a lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold și Maria Anna Mozart.
| Maria Anna Mozart | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Anna Walburga Ignatia Mozart |
| Născută | [1][2][3][4] Salzburg, Austria[5] |
| Decedată | (78 de ani)[1][2][3][6] Salzburg, Imperiul Austriac[5] |
| Înmormântată | Petersfriedhof |
| Părinți | Leopold Mozart[7] Anna Maria Mozart[*] |
| Frați și surori | Wolfgang Amadeus Mozart |
| Număr de copii | 3 |
| Cetățenie | principatul arhiepiscopal de Salzburg[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | pianistă compozitoare clavecinist[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[8] |
| Activitate | |
| Alte nume | Nannerl |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | clavicord vioară |
Copilăria
Maria Anna (Marianne) Mozart s-a născut în Salzburg. Atunci când ea a fost de șapte ani, tatăl ei Leopold Mozart a început să o învețe să cânte la clavecin. Leopold a luat-o pe ea și pe Wolfgang în turul a mai multor orașe, cum ar fi Viena și Paris, pentru a prezenta talentele lor. Încă din primele zile s-a remarcat ca un excelent clavecinist și fortepianist.
Cu toate acestea, avându-i în vedere părinții, cunoscuți în societate în acel timp, a devenit imposibil pentru ea să-și continue cariera mai departe. Potrivit New Grove, "din 1769 încoace nu i s-a mai permis să-și arate talentul artistic în călătoriile cu fratele ei, ajungând astfel la vârsta căsătoriei."[9]
Există dovezi că Marianne a scris compoziții muzicale, cum sunt scrisorile de la Wolfgang lăudându-i munca, dar voluminoasa corespondență a tatălui ei nu menționează nici un fel de compoziții ale ei, și niciuna nu a supraviețuit.
Căsătorie și copii
În contrast cu fratele ei, care s-a certat cu tatăl lor și în cele din urmă nu a ascultat dorințele sale cu privire la carieră și alegerea unei soții, Marianne a rămas în întregime subordonată tatălui ei. Ea s-a îndrăgostit de Franz d'Ippold, care a fost căpitan și profesor particular, dar a fost forțată de tatăl ei să refuze propunerea lui. Wolfgang a încercat, în zadar, să o convingă pe Marianne să-și urmeze preferința.[10]
În cele din urmă, Marianne s-a căsătorit cu un magistrat, Johann Baptist Franz von Berchtold zu Sonnenburg (23 august 1783),[11] și s-a stabilit cu el în St. Gilgen, un sat din Austria, la aproximativ 29 km[12] la est de casa familiei Mozart din Salzburg. Berchtold a fost de două ori văduv[13] și a avut cinci copii din două căsătorii anterioare, pe care Marianne i-a ajutat să crească. Ea a purtat, de asemenea, trei copii: Leopold Alois Pantaleon (1785-1840), Jeanette (1789-1805) și Maria Babette (1790-1791).
Relația cu Wolfgang
Când Mozart a fost un copil, Nannerl (patru ani și jumătate mai în vârstă) a fost idolul său. Potrivit Maynard Solomon, "la trei ani, Mozart a fost inspirat să studieze muzica cu respectarea învățăturii tatălui său, de Marianne; el a vrut să fie ca ea."[15] Cei doi copii au fost foarte apropiați, și-au inventat un limbaj secret.
Wolfgang a scris o serie de lucrări pentru Marianne ca să le interpreteze, inclusiv Preludiu și Fuga în do, K. 394 (1782). Până în 1785, el i-a trimis copii ale concertelor pentru pian (până la Nr. 21) în St. Gilgen.
Ani mai târziu
Soțul Mariannei a murit în 1801. S-a întors la Salzburg, însoțită de cei doi copii și patru copii vitregi,[16] și a lucrat ca profesor de muzică.
Marianne a murit pe 29 octombrie 1829, la 78 de ani, și a fost îngropată în cimitirul Sf Petru, Salzburg.
Note
- Autoritatea BnF, accesat în
- Maria Anna Mozart, SNAC, accesat în
- Maria Anna (Nannerl) Mozart, FemBio-Datenbank[*]
- Maria Anna Walburga Ignatia Mozart, Salzburgwiki
- Archivio Storico Ricordi, accesat în
- Maria Anna, Nannerl Mozart, Musicalics
- MSR / Moțart[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - Autoritatea BnF, accesat în
- Grove.
- Solomon 1995, p. 404.
- Solomon 1995, p. 389.
- „Google Maps, St. Gilgen – Salzburg”. Maps.google.com. . Accesat în .
- Deutsch 1965, p. 227.
- Eisen, Cliff (). „Mozart in Italy and the Enigma of a Collection: Newly-Discovered Portraits and Artifacts” (PDF).
- Solomon 1995, p. 399.
- Deutsch 1965, p. 338.