Marcu Beza

Marcu Beza (n. , Kleisoura, Epir-Macedonia de Vest⁠(d), Grecia – d. , București, România) a fost un scriitor, critic literar, eseist, folclorist și diplomat român, de origine aromână , membru corespondent al Academiei Române din 1923[2]. A fost membru al Comitetului Național Român, organizație de exil fondată în 1940, la Londra.

Marcu Beza
Date personale
Născut
Kleisoura, Epir-Macedonia de Vest⁠(d), Grecia
Decedat (66 de ani)
București, România
Cetățenie România
Ocupațieeseist
critic literar[*]​
publicist
poet
folclorist[*]​
diplomat
scriitor
Limbi vorbitelimba română[1]
Activitate
Alma materUniversitatea din București 
Membru corespondent al Academiei Române

Studii

A terminat studiile secundare la Bitolia, pe atunci în Iugoslavia[3] continuând studile cu Literele și Filosofia, la București, unde a fost studentul apreciat al lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, apoi la Oxford și Londra urmănd să fie docent la cea din urmă.[4]

Activitate

A fost consul general al României la Londra și apoi la Ierusalim, precum și conferențiar de limba română la "King's College" din Londra (1910-1930). În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost consilier al Legației Române din Londra. A făcut cercetări de paleografie în Orientul Apropiat. A fost întemeietor al Centrului Român al PEN-Clubului. A fost membru corespondent al Academiei Române (1923), exclus în 1948 și repus în drepturi în 1990.[5]

Opera

În limba română

A scris romane despre drama istorică a aromânilor, între care:

  • Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, ed. Minerva, 1914.
  • O viață, București, 1921.
  • Calea destinului, Monitorul Oficial, București, 1938.
  • Necunoscuta, București, Monitorul Oficial, 1939.

Alte scrieri

  • De la noi, București, 1903 [proză scurtă în dialect macedo-român].
  • Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909.
  • Romanul englez contimporan, București, Cultura națională, 1928.
  • Din alte țări. Studii și impresii, București, Universul, 1933.
  • Biblioteci mânăstirești în Palestina, București, Monitorul Oficial, 1932
  • Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, Academia Română, București, 1933.
  • Biblioteci mânăstirești în Patmos, București, Monitorul Oficial, 1936
  • Ruva. Între două lumi, București, Boabe de grâu, 1934.
  • Din Anglia, însemnările unui literat, "Viața Românească", Iași, 1923.
  • Cartea cu amintiri, București, Fundația pentru Literatură și Artă, "Regele Carol II", 1938.
  • Vechi legături cu Anglia, București, 1938.
  • Urme românești la Atena și Ierusalim, 1939.
  • Romantismul: romanul englez, ediție îngrijită și introducere de Andi Bălu, Editura Albatros, 1998.
  • Pe tărâmuri biblice: Palestina, Siria, Cipru si Muntele Sinai, Libra, 2000.
  • Doda, trad. de Lucy Byng, versiunea armaneasca di Ilie A. Ceara, ed. Nick Balamaci, Constanța, Cartea Aromână, 1998.

În limba engleză
  • Shakespeare in Roumania, London, J. M. Dent, 1931.
  • Papers on the Roumanian People and Literature, London, 1920.
  • Paganism in Roumanian folklore (Păgânism în folclorul românesc), London, J. M. Dent&Sons Ltd, 1928.
  • Rays of memory, translated from the roumanian by Lucy Byng, London & Toronto, Dent & Sons Ltd, 1929.
  • Lands of many religions: Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, London: [s.n.], 1934. Traducere în limba română: Pe tărâmuri biblice: Palestina. Siria, Cipru și Muntele Sinai, Ed. Libra, 2000.
  • Byzantine art in Roumania, [S.l.]: Batsford, 1940.
  • Bessarabia and Transylvania. An explanation. With five maps. [London] 1940.
  • Origins of the Roumanians, Worcester- London, Printed by E. Baylis&son, Ltd, 1941.
  • Frontiers of Rumania' with two maps, 1941
  • Roumanian Chronicles, Worchester, London, 1941 {reprinted from "The Slavonic Review"].
  • The Rumanian Church, Society for Promoting Christian Knowledge, London, 1943.
  • Achievement of the small nations, London, 1943.
  • Two great wars, a study in paralelisms, Oxford, 1943
  • Heritage of Byzantium, [S.l.]: S.P.C.K., 1947.

Note
  1. Czech National Authority Database, accesat în
  2. Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 59
  3. Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
  4. Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
  5. Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Chișinău, Editura Litera, 2011, p. 93

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.