Mănăstirea din Parma
Mănăstirea din Parma (în franceză La Chartreuse de Parme) este un roman de Stendhal, care a fost publicat în 1839.[1] Relatând povestea unui nobil italian în epoca napoleonică și mai târziu, el a fost admirat de Balzac, Tolstoi, André Gide, di Lampedusa și Henry James. A fost inspirat dintr-o relatare italiană neautentică a tinereții destrăbălate a lui Alessandro Farnese.[2] Romanul a fost adaptat pentru operă, film și televiziune.
Mănăstirea din Parma | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Stendhal |
| Gen | bildungsroman Realism literar ficțiune istorică[*] |
| Ediția originală | |
| Titlu original | La Chartreuse de Parme |
| Limba | limba franceză |
| Țara primei apariții | Franța |
| Data primei apariții | martie 1839 |
Titlul se referă la o mănăstire cartusiană, care este menționată abia în ultima pagină a romanului și nu are un rol semnificativ în desfășurarea acțiunii.
Note
- Garzanti, Aldo () [1972]. Enciclopedia Garzanti della letteratura (în italiană). Milan: Garzanti.
- M.R.B. Shaw, Penguin Classics translation 1958
Legături externe
- The Charterhouse of Parma, available at Internet Archive
- La Chartreuse De Parme la Proiectul Gutenberg (in French)
- The Charterhouse of Parma, audio version
- The Chartreuse of Parma carte audio din domeniul public la LibriVox
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.