Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă
Lista de mai jos cuprinde cuvinte din limba română care, se presupune, au fost moștenite din limba dacă. Întrucât informațiile pe care le avem despre limba dacilor și a tracilor sunt extrem de sărace, cuvintele din această listă pot fi considerate, în cel mai fericit caz, ca având un mare grad de probabilitate de a fi autohtone.
În coloana Surse se face trimitere la următoarele lucrări:
- „Hașdeu”: B. P. Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae;
- „Russu”: Ioan I. Russu, Limba traco-dacilor;
- „Vraciu”: A. Vraciu, Limba daco-geților.
- „Brâncuș”: Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române.
- "Vinereanu": Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language[1]
Notația (albaneză) marchează acele cuvinte pentru care I. I. Russu a găsit un corespondent de origine indo-europeană în limba albaneză.
| Cuvânt | Surse | Etimologie / Observatii |
|---|---|---|
| abeș | Hașdeu, Vraciu | |
| Abrud | Hașdeu | |
| abur | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș, Vinereanu | PIE *bholo– ‘abur, ceață’, Cf. alb. avull (Gheg) abull (Tosk) |
| acăța | Russu, Vinereanu | lat. accapitiare |
| ademană („dar, mită”) | Vraciu; | etimon alternativ: magh. adomány |
| ademeni | Hașdeu | Cf. magh. adomány. |
| adiia | Russu, Vinereanu | PIE *dheu |
| aghiuță | Hașdeu | Cf. ngr. aghios |
| aidoma | Hașdeu | A + sl. vidomŭ „vizibil”. |
| alac | Hașdeu | Cf. magh. alakor. |
| ală | Hașdeu | |
| aldea | Hașdeu | |
| ameți | Russu | Probabil lat. *ammattire (< mattus „beat”). |
| amurg | Russu, Vinereanu | A + cf. alb. murg |
| anina | Russu, Vinereanu | PIE *ar– |
| aprig | Russu, Vinereanu | PIE *preg– ‘lacom, aspru, vehement’ |
| argea | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | PIE *areg– ‘a închide’, cf. alb ragëlia |
| Argeș | Hașdeu, Brâncuș, Vinereanu | PIE *ar(e)g’-, arg’- ‘alb, luminos’ |
| arunca | Russu | Lat. eruncare (a arunca/a înlătura), cf. it arroncare, sp. arrancar |
| azugă | Hașdeu | |
| baci | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| baier | Russu | |
| baligă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| baltă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| bară | Hașdeu | Din fr. barre. |
| Barba-cot | Hașdeu | |
| barză | Hașdeu, Russu, Vraciu, Brâncuș | |
| bască | Hașdeu, Russu (albaneză), Brâncuș | fr. basque. |
| batal | Hașdeu | |
| bălaur / balaur | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| băga | Russu | |
| băiat | Russu | |
| bălan | Hașdeu | |
| beregată | Russu | Apare si in latina populara `verucata` (de la veruca - indicand aspectul mărului lui Adam) si sarbo-croata `berikat`. |
| bîr | Vraciu | |
| Bârsei / Bîrsei (și numele Bârsan) | Brâncuș | |
| boare | Russu | Lat. boreas. (cf. Boreu, zeul al vânturilor nordice la greci) / Boreas (Βορέας, Boréas; de asemenea Βορρᾶς, Borrhâs) - zeul grec al vântului rece de Nord, al furtunii si al iernii. |
| bordei | Hașdeu, Russu | |
| bortă | Hașdeu | |
| brad | Hașdeu, Russu (albaneză) | |
| brîndușă | Russu | |
| brînză | Hașdeu, Russu, Vraciu | |
| brîu | Russu (albaneză) | |
| brusture | Russu (albaneză) | |
| Bucegi | Brâncuș | |
| bucura | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| buiestru | Russu | |
| bunget | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu | |
| burghiu | Hașdeu | Din tc. burgu, bg., scr. burgija. |
| burlan | Russu | |
| burtă | Russu | |
| burtucă | Hașdeu | |
| burtuș | Hașdeu | |
| butuc | Russu | |
| butură | Russu | |
| buză | Russu (albaneză) | |
| caier | Russu | |
| cață | Russu | |
| căciulă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| căpușă | Russu (albaneză) | |
| căpută | Russu (albaneză) | |
| cătun | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| cioară | Hasdeu, Vraciu | |
| cioban | Hașdeu | Din tc. çoban |
| cioc | Hașdeu, Vraciu | Onomatopee |
| ciocîrlie | Hașdeu | Din "cioc" |
| ciomag | Hașdeu | |
| cîrlan | Russu | |
| cîrlig | Russu | |
| codru | Hașdeu, Vraciu | Lat. quodrum |
| copac | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| copil | Russu, Brâncuș | Termen cu manifestari proto-slave: kopylъ („bastard”) / ucraineană копил (kopyl) sau копиля (kopylja) / sârbo-croată копиле (kȍpile) / bulgară копил (kópele) - din kopàti („a săpa, a cultiva”). Cuvantul apare în albaneză kopil si greaca bizantină κόπελος (kópelos), indicand un substrat paleo-balcanic: cochil aromân, copil meglenoromân („bastard”), cupilaș („copil”). |
| creț | Russu | |
| cruța | Russu (albaneză) | |
| cujbă | Hașdeu | |
| culbec | Hașdeu | |
| curma | Russu (albaneză) | |
| curpăn | Russu (albaneză) | |
| cursă | Russu (albaneză) | |
| custură | Russu | |
| darari | Russu | |
| daș | Russu (albaneză) | |
| dărîma | Russu (albaneză) | Lat. *deramare. (cf. it. diramare, sp./pt. derramar) |
| deh | Hașdeu | |
| deretica | Russu | Lat. de-radicare. |
| descăța | Russu | |
| descurca | Russu | Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”). |
| desghina | Russu | Din lat. disglut[i]nare (refăcut după îmbina). |
| dezbăra | Russu | |
| dezgauc | Hașdeu | |
| doină | Hașdeu, Vraciu | |
| don | Hașdeu | |
| dop | Russu | |
| droaie | Russu | |
| dulău /dunga/ | Hașdeu, Vraciu | |
| fărîmă | Russu (albaneză) | |
| fluier | Brâncuș | |
| gard | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| gata | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| gălbează | Russu (albaneză) | |
| genune | Hașdeu, Russu | |
| gheară | Russu | |
| ghes | Russu | |
| ghimpe | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| ghiob | Hașdeu | |
| ghionoaie | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| ghiont | Russu | |
| ghiuj | Hasdeu, Vraciu, Brâncuș | |
| gîde | Hașdeu | |
| gîdel | Hașdeu | |
| gordin | Hașdeu | |
| gorun | Russu | |
| grapă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| gresie | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| groapă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| grui | Russu | |
| grumaz | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| grunz | Russu (albaneză) | |
| gudura | Russu | |
| gușă | Russu (albaneză), Brâncuș | Lat. geusiae. |
| gutui | ||
| horinca | hutanu | Din ucr. horilka |
| hojma | Hașdeu, Vraciu | |
| iazmă | Hașdeu | |
| iele | Hașdeu | |
| încurca | Russu | Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”). |
| înghina | Russu | Probabil lat. *imbinare. |
| îngurzi | Russu | |
| înseila | Russu | |
| întrema | Russu | |
| jilț / jielț („pîrîu”) | Hașdeu, Vraciu | |
| jumătate | Brâncuș | |
| leagăn | Russu | Probabil lat. *liginare (< ligare „a lega”). |
| lepăda | Russu | |
| lespede | Russu | |
| leșina | Russu | |
| mal | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| maldac | Hașdeu | |
| mare | Brâncuș | Probabil lat. mas, maris. |
| mazăre | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| măceș | Russu | |
| mădări | Russu | |
| măgar | Brâncuș | |
| măgură | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| mălai | Hașdeu | |
| mămăligă | Hașdeu | |
| mărcat | Russu | |
| mărar | Brâncuș | |
| mătură | Russu (albaneză) | |
| Mehadia | Hașdeu | |
| melc | Hașdeu, Russu, Vraciu | |
| mieru | Russu | |
| mire | Hașdeu, Russu, Vraciu | |
| mistreț | Russu | |
| mișca | Russu | |
| mînz | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| morman | Russu | |
| mosoc | Hașdeu | |
| moș | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| moț | Hașdeu | |
| mugure | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| munună | Russu | |
| murg | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| mușat | Russu | |
| năpîrcă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| năsărîmbă | Hașdeu | |
| nițel | Russu | |
| noian | Russu, Brâncuș | |
| ortoman | Hașdeu | |
| păstaie | Russu (albaneză) | |
| păstra | Russu | |
| pînză | Russu | |
| pîrîu | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| prunc | Russu | |
| pupăză | Brâncuș | |
| pururea | Russu (albaneză) | |
| rață | Hașdeu, Vraciu, Brâncuș | |
| ravac | Hașdeu | |
| răbda | Russu | |
| reazem | Russu | |
| ridica | Russu | Lat. eradicare „a dezrădăcina” |
| rîmfă | Hașdeu | |
| rînză | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| sarbăd | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| Sarmizegetusa | Hașdeu | |
| scăpăra | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| scrum | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| scula | Russu (albaneză) | Probabil lat. *excubulare. |
| scurma | Russu | Probabil lat. excorrimare. |
| sîmbure | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| sîmvea | Hașdeu | |
| spînz | Russu (albaneză) | |
| stăpîn | Hașdeu, Vraciu | |
| stărnut | Russu | |
| stejar | Hașdeu, Vraciu | |
| steregie | Russu | |
| sterp | Russu (albaneză) | |
| stingher | Sorin | |
| stînă | Hașdeu, Vraciu | |
| străghiată | Russu | |
| strepede | Russu (albaneză) | |
| strugure | Russu, Brâncuș | |
| strungă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| sugruma | Russu | |
| sugușa | Russu | |
| șale | Russu (albaneză) | |
| șiră | Hașdeu, Russu | |
| șopîrlă | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| șoric | Russu | |
| șut | Russu (albaneză) | |
| tare | Russu | |
| traistă | Hașdeu | |
| tulei | Hașdeu | |
| țap | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| țarc | Russu (albaneză) | |
| țarină | Russu | |
| țiței | ||
| țăruș | Russu | |
| țundră | Hașdeu | |
| țurcă | Hașdeu | |
| uita | Russu | Lat. * oblitare (< oblitus). |
| undrea | Russu | |
| urca | Russu | Probabil lat. *oricare (= oriri). |
| urcior | Russu | |
| urdă | Hașdeu, Russu, Vraciu | |
| urdina | Russu | |
| urdoare | Russu | |
| vatră | Hașdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuș | |
| vătăma | Russu | Lat. victimare. |
| vătui | Russu (albaneză) | |
| viezure | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| viscol | Russu | |
| zară | Russu, Brâncuș | |
| zăr | Russu | |
| zburda | Russu | |
| zestre | Russu | |
| zgardă | Russu (albaneză), Brâncuș | |
| zgîria | Russu (albaneză?) | Lat. *scaberare (< scaber). |
| zgîrma | Russu | |
| zimbru | Hașdeu, Vraciu | |
| zîrnă | Hașdeu |
Bibliografie
- B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, 1887-1895
- I. I. Russu, Limba traco-dacilor, Editura Științifică, București, 1967; Editura Dacica, București, 2009
- I. I. Russu, Elemente autohtone în limba română, Editura Academiei RSR, București, 1970
- I. I. Russu, Etnogeneza românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
- Ariton Vraciu, Limba daco-geților, Editura Facla, Timișoara, 1980
- Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983
- C. Drăgulescu, R. Drăgulescu, Contribuții la cunoașterea limbii geto-dacice. Denumirile dacice de plante, Editura Universității Sibiu, 2000
- C. Vaczy, Nomenclatura dacică a plantelor la Dioscorides și Pseudo-Apuleius, Acta Musei Napocensis, Cluj, V/1968 p. 59-74, VI/1969 p. 115-129, VIII/1971 p. 109-133, IX/1972 p. 109-117
Legături externe
- George Pruteanu: „Cuvinte considerate de specialiști ca aparținînd, foarte probabil, limbii dacilor”[nefuncțională]
- Genealogia limbii române. Idei extrase din bibliografia de specialitate și din lucrări conexe
- I. I. Rusu, Elemente autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez, Ed. Academiei RSR, București, 1970; capitolul „Istoricul cercetărilor privind raporturile etno-lingvistice româno-albaneze și substratul” Arhivat în , la Wayback Machine., pp. 14–47
- https://limbaromana.org/en/dictionary/
Vezi și
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.