Limnomys sibuanus

Prima descriere înregistrată a speciei Limnomys sibuanus a fost făcută în anul 1905 de către naturalistul american Edgar Alexander Mearns. În anul 1913, biologul Ned Hollister a descris încă o specie în genul Limnomys, L. mearnsii, dar mai târziu aceasta a devenit sinonim al L. sibuanus. O altă specie a fost descrisă în anul 2003 de către Eric A. Rickart ca Limnomys bryophilus. Amândouă specii sunt endemice pe Insula Mindanao, dar altitudinile la care se găsesc diferă.[2]

Limnomys sibuanus are o lungime a capului și a corpului de circa 119–144 mm și a cozii de circa 147–174 mm. Are o greutate de aproximativ 47–82 g. Blana este scurtă. Spatele este maro-gălbui iar pieptul și abdomenul sunt albe. Nu are maro pe piept. Pavilionul urechii și labele din spate sunt mai mici decât cele ale speciei L. bryophilus.[2]

L. sibuanus este nativă pe Insula Mindanao, unde se găsește pe munții Apo, Kitanglad și Malindang. Este găsită la altitudini de aproximativ 2.000–2.800 m.[1] Habitatul său este pădurea compusă în principal din conifere și plante din genul Lauraceae care au până la circa 10 m în înălțime, copaci căzuți, plante din genul Rhododendron, alți arbuști, ferigi, orhidee, mușchi și licheni.[2]

L. sibuanus are un areal limitat dar este o specie comună în pădurile tropicale umede și pădurile acoperite cu mușchi situate la altitudini mari.[3] Se presupune că numărul total de indivizi din această specie este mare. Habitatul nu este exploatat și nu au fost identificate amenințări deosebite pentru această specie. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat specia ca fiind neamenințată cu dispariția.[1]