Lențești

Lențești,[1] întâlnit și sub forma Lencăuți (în ucraineană Ленківці; în germană Lenkoutz sau Lențeștii de Jos și Lențeștii de Sus) este astăzi un microraion (cartier) al orașului Cernăuți, situat în partea de nord a acestuia, pe malul stâng al râului Prut. Înainte de Al Doilea Război Mondial, Lențești a fost un sat separat.

Lencăuți
Ленківці
—  Sat  —
Lencăuți
Lencăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Lencăuți
Lencăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
RaionCernăuți
Oraș de importanță regională din Ucraina[*]​ Cernăuți
Fus orarUTC+2
Prezență online


Recensământul din 1930


Componența etnică a comunei Lențești (județul Cernăuți)

     Români (3,75%)

     Germani (2,73%)

     Evrei (6,42%)

     Ruteni (78,22%)

     Polonezi (7,77%)

     Altă etnie (1,11%)



Componența confesională a comunei Lențești

     Ortodocși (77,92%)

     Romano-catolici (10,72%)

     Mozaici (6,42%)

     Greco-catolici (4,37%)

     Altă religie (0,57%)

Conform recensământului efectuat în 1930[2], populația comunei Lențești (pe atunci comunele Lențeștii de Jos și Lențeștii de Sus) se ridica la 2.741 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (78,22%), cu o minoritate de români (3,75%), una de germani (2,73%), una de evrei (6,42%) și una de polonezi (7,77%). Alte persoane s-au declarat: ruși (23 de persoane), bulgari (1 persoană) și cehi/slovaci (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (77,92%), dar existau și mozaici (6,42%), romano-catolici (10,72%) și greco-catolici (4,37%). Alte persoane au declarat: evanghelici/luterani (9 persoane) și adventiști (3 persoane), iar 3 persoane nu au declarat religia.


1930: 1431- Lențeștii de Jos și 1.310- Lențeștii de Sus (recensământ)

Personalități

Între anii 1934-1940, și-a petrecut copilăria la bunicii săi din satul Lențești viitorul artist ucrainean Mikola Bidniak (n. 1930, Toronto-d.2000, Liov), care picta cu gura, deoarece și-a pierdut ambele mâini în anul 1945 ca urmare a faptului că a călcat pe o mină [3].

Note
  1. Alexandru D. Xenopol, Istoria Romînilor, vol. IV, Iași: Ed. Librăriei Școalelor Frații Șaraga, 1898, p. 96
  2. Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică
  3. МАЛЮЮЧИЙ ВУСТАМИ ДУХОВНУ КРАСУ СВІТУ

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.