Lars Ahlfors

Lars Valerian Ahlfors (n. , Helsinki, Imperiul Rus – d. , Pittsfield, Massachusetts, SUA) a fost un matematician finlandez, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul analizei complexe și al suprafețelor Riemann.

Lars Ahlfors
Date personale
Nume la naștereLars Valerian Ahlfors
Născut[1][2][3][4]
Helsinki, Imperiul Rus[5]
Decedat (89 de ani)[1][2][3][4]
Pittsfield, Massachusetts, SUA[6]
ÎnmormântatHietaniemen hautausmaa[*][[Hietaniemen hautausmaa (cemetery in Helsinki, Finland)|​]][7][8][9]
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie)
PărințiAxel Ahlfors[*][[Axel Ahlfors (Finnish professor)|​]][10]
Cetățenie Imperiul Rus
 Finlanda
 Statele Unite ale Americii
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbitelimba suedeză (limbă maternă)
limba engleză[11][12]
Activitate
Domeniuanaliză matematică 
Număr Erdős3 
InstituțieUniversitatea Harvard[10]
Universitatea din Zürich[10]
Universitatea din Helsinki[10]
Universitatea din Helsinki[10]
Universitatea Harvard[10] 
Alma MaterUniversitatea din Helsinki[10]
Nya svenska samskolan[*][[Nya svenska samskolan (former Swedish speaking school in Helsinki, Finland 1888–1977, nickname Lönkan)|​]][10]
Universitatea din Zürich[10]
Universitatea din Paris[10] 
OrganizațiiAcademia Regală Suedeză de Științe
Academia de Științe a URSS[*]​
Academia Rusă de Științe
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ 
Conducător de doctoratErnst Leonard Lindelöf[*][[Ernst Leonard Lindelöf (Finnish mathematician who made contributions in real/complex analysis and topology (1870–1946))|​]][13]
Rolf Nevanlinna[*][[Rolf Nevanlinna (Finnish mathematician (1895–1980) known for his research in complex analysis)|​]] 
DoctoranziHarvey Cohn[*][[Harvey Cohn (matematician american)|​]][14]
George Springer[*][[George Springer (American computer scientist)|​]][14]
Robert Osserman[*][[Robert Osserman (matematician american)|​]][14]
Clifford Earle[*][[Clifford Earle (matematician american)|​]][14]
Allen Devinatz[*][[Allen Devinatz (Ph.D. Harvard University 1950)|​]][14]
Henry O. Pollak[*][[Henry O. Pollak (matematician american)|​]][14]
Halsey Royden[*][[Halsey Royden (matematician american)|​]][14]
Albert Marden[*][[Albert Marden (matematician american)|​]][14]
J. Ian (Jonathan) Richards[*][[J. Ian (Jonathan) Richards (Ph.D. Harvard University 1960)|​]][14]
John David Fay[*][[John David Fay |​]][14]
...încă 19 
Cunoscut pentruSchwarz–Ahlfors–Pick theorem[*][[Schwarz–Ahlfors–Pick theorem (theorem)|​]]
Denjoy–Carleman–Ahlfors theorem[*][[Denjoy–Carleman–Ahlfors theorem |​]]
Ahlfors finiteness theorem[*][[Ahlfors finiteness theorem (mathematical theory)|​]]
Ahlfors theory[*][[Ahlfors theory |​]]
Ahlfors measure conjecture[*][[Ahlfors measure conjecture |​]]
Ahlfors regular measure[*][[Ahlfors regular measure |​]] 
PremiiPremiul Wolf pentru matematică[*]​ ()[10]
Medalia Fields ()[10]
Leroy P. Steele Prize[*][[Leroy P. Steele Prize (award conferred by the American Mathematical Society)|​]] ()[10][15]
Bursă Guggenheim[*]​ () 

Biografie

S-a născut la Helsinki într-o familie vorbitoare de limbă suedeză ) (fino-suedezi) Tatăl său a fost profesor de inginerie la Universitatea de Tehnologie din Helsinki.

În 1928 este absolvent al Universității din Helsinki. A fost profesor la Universitatea Harvard.

Contribuții

A studiat suprafețele topologice și clasificarea acestora. A creat o metodă pentru funcțiile meromorfe cu mulțimea singularităților esențiale de capacitate logaritmică. A studiat trasnformările cvasiconforme însoțite de unele proprietăți metrice. A stabilit metode pentru transformările interioare.

În 1935 a stabilit teoria discurilor pentru acoperirile regulat exhaustive, care erau definite metrico-topologic. În 1936 a luat parte la Congresul Matematicienilor ținut la Oslo, unde, în raportul său, a cuprins și noua definiție topologică a lui Simion Stoilov relativ la varietățile riemanniene, enunțând pentru prima dată această definiție.

De asemenea, Ahlfors a fost autor al unor metode analitice și geometrice de inspirație boreliană.

Scrieri
  • Contributions to the Theory of Riemann Surfaces (1953), în care a analizat dezvoltarea studiului suprafeței riemanniene de-a lungul unui secol și a accentuat etapa datorată lui Simion Stoilov.
  • Riemann Surfaces (Princeton University Press, 1960), unde se arată cum trebuie caracterizată topologic o suprafață riemanniană
  • An Introduction to the Theory of Analytic Functions of one Complex Variable (1953).

Teorema lui Ahlfors a constituit obiectul cercetărilor lui Stoilov cuprinse în memoriul: Sur une classe de surfaces de Riemann régulièrement exhausibles et sur le théorème des disques de M. Ahlfors (C.R. Acad. Sc. Paris, t. 207/1938).

Note
  1. „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  4. Lars Ahlfors, SNAC, accesat în
  5. „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  7. Find a Grave
  8. , p. 112 https://books.google.cat/books?id=WxQCCgAAQBAJ&pg=PA25 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. https://www.hautahaku.fi/en Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. MacTutor History of Mathematics archive
  11. Autoritatea BnF, accesat în
  12. CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. Genealogia matematicienilor, accesat în
  14. Genealogia matematicienilor
  15. https://www.ams.org/prizes-awards/pabrowse.cgi?parent_id=28 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.