LGV Nord

LGV Nord, sau Linia Nouă 3 (LN3) (franceză ligne nouvelle 3), este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia are o lungime de 333 km și leagă Parisul cu principalele orașe din nordul Franței precum și cu frontiera belgiană și Tunelul Canalului Mânecii. Linia a fost dată în folosință în anul 1993 și permite viteze maxime în serviciu comercial de 300 km/h. Traseul acesteia este paralel cu Autostrada A1 pentru 130 km iar datorită faptului căeste situată în totalitate în câmpie nu conține rampe cu înclinare mai mare de 25 la mie.

LGV Nord
Număr:LN3
Ecartament:1.435 mm
Voltaj:25 kV 50 Hz ~
Viteză maximă:320 km/h
Legendă
 0,0 Gare du Nord
4,18 Gara Stade de France-Saint-Denis
4,73 Traversare sub autostrada franceză A86
6,13 Gara Saint-Denis
6,39 Canalul Saint-Denis
9,5 Linia Grande Ceinture
14,75 Gara Villiers-le-Bel-Gonesse
15,781
0,000
 Bifurcația Gonesse spre Amiens
3,896 Viaduc du Croult (542 m)
 6,153 Pod peste RN 17 (97 m)
 6,551 Pod peste autostrada francilienne (89 m)
 10,526 Pod peste autostrada franceză A1 (104 m)
 13,800 Triunghiul de la Vémars LGV Interconn.
30,822 Pod peste râul Nonette (33 m)
 37,500 Linia Chantilly-Crépy
38,032 Pod peste RN 324 (46 m)
 46,795 Tranșeul acoperit Verberie 1 (242 m)
 47,182 Tranșeul acoperit Verberie 2 (141 m)
 47,822 Viaductul Verberie Râul Oise (1510 m)
 51,443 Linia Creil-Jeumont (35 m)
 52,342 Pod peste autostrada franceză A1 (209 m)
 61,964 Linia Rochy-Condé-Soissons
66,327 Pod peste râul Aronde (447 m)
 90,000 Linia St-Just-en-C.-Douai
91,580 Pod peste râul Avre (206 m)
 97,900 Racord de serviciu
98,200 Linia St-Just-en-C.-Douai
104,420 Linia Amiens-Laon
104,430 Linia St-Just-en-C.-Douai
109,516 Traversare sub autostrada franceză A29
110,823 TGV Haute-Picardie
121,058 Pod peste râul Somme (301 m)
 136,765 Pod peste RN 17 (60 m)
148,000
0,000
 Bifurcația de la Croisilles
10,736
187,892
 spre Amiens
spre Arras
160,516 Viaduc de Fampoux peste râul Scarpe (333 m)
 161,217 Traversare sub linia clasică Paris-Lille
162,000 Raccordul Arras-Nord
162,952 Traversare sub autostrada franceză A26
165,345 Pod peste RN 50 (114 m)
 177,701 Linia Lens-Ostricourt
181,079 Pod peste canalul Deûle (90 m)
 191,055 Linia Paris-Lille (173 m)
 192,857 Pod peste autostrada franceză A1 (87 m)
197,950
0,000
199,892
1,973
 Linia Lille-Thionville
3,710
201,041 Pod peste autostrada franceză A23 (88 m)
 201,870
203,061 Pod peste râul Marque (18 m)
 204,304 Linia Tourcoing-Orchies (41 m)
 209,788 Frontiera franco-belgiană LMV 1 belgiană
6,179 Pod peste autostrada franceză A27 (102 m)
 spre Valenciennes
7,882 Racordul de la Lezennes
9,250 spre Baisieux
spre Amiens
10,500
spre Tourcoing
Lille-Flandres
11,741 Lille-Europe
13,748 Pod peste canalul Deûle (341 m)
 14,775 spre gara Lille-Flandres
spre Haubourdin
17,700 spre Calais
23,476 Pod peste autostrada franceză A25 (69 m)
 30,790 Linia Armentières-Arques
 32,186 Pod peste canalul Lys (113 m)
 32,759 Pod peste râul Lys (42 m)
 41,821 Linia Lille-Calais
58,200 Racordul de la Cassel
58,825 Linia Arras-Dunkerque
79,262 Pod peste canalul Haute Colme
80,780 Linia Lille-Calais
87,739 Pod peste râul Hem
90,911 Traversare sub autostrada franceză A26
111,089
111,962 spre Amiens
112,645 Calais-Fréthun
spre gara Calais-Ville
Intrarea în zona Eurotunnel
spre terminalul Eurotunnel
Tunelul Canalului Mânecii

Trei tipuri principale de material rulant de mare viteză utilizează linia: trenuri SNCF TGV Réseau, trenuri Eurostar TGV TMST și trenuri Thalys TGV PBA și PBKA. Circulația este controlată dintr-un post situat la Lille.

Traseul

LGV Nord începe la Arnouville-lès-Gonesse, la 16,6 km de gara de Nord din Paris în paralel cu linia clasică Paris-Creil. La Vémars, întâlnește LGV Interconnexion Est prin intermediul unui trinughi de conexiune situat în apropierea Aeroportului Internațional Charles de Gaulle. După ce traversează pădurea Ermenonville prin est, se alătură autostrăzii A1 în dreptul localității Chevrières cu care continuă în paralel până la periferia orașului Lille. La Ablaincourt-Pressoir în departamentul Somme, există o gară, TGV Haute-Picardie, ce deservește trenurile provincie-provincie. La Croisilles o bifurcație permite legătura spre Arras iar la Fretin, un trinughi de conexiune permite legătura cu Linia de mare viteză Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este la Fréthun, în dreptul terminalului Eurotunnelului, ceea ce permite trenurilor TGV să deservească orașul Calais iar trenurilor Eurostar să continue călătoria spre Londra. .

Traseul reprezintă cea mai scurtă legătură posibilă între Paris și Lille însă a fost aspru criticat în regiunea Picardia, în care, deși o traversează de la sud la nord, nu deservește nici o licalitate. Gara TGV Haute-Picardie construită la jumătatea distanței dintre Amiens și Saint-Quentin este considerată ca fiind insuficientă. Criticii proiectului au denumit-o "gara sfeclei" (franceză gare des betteraves) deoarece este construită în mijlocul unor terenuri agricole, la o intersecție de autostrăzi. Un proiect LGV Picardie ar urma să deservească orașul Amiens asigurând în același timp o legătură mai scurtă între Paris și Tunelul Canalului Mânecii reducând astfel timpul unei călătorii între Paris și Londra sub două ore. Totodată ar permite descongestionarea LGV Nord aflată actualmente aproape de saturație.

Istoric
  • 29 septembrie 1989 : declararea proiectului ca utilitate publică.
  • 2 septembrie 1991 : începutul instalării șinelor.
  • 9 septembrie 1992 : punerea sub tensiune a catenarului.
  • 20 octombrie 1992 : primele teste de circulație.
  • 23 mai 1993 : punerea în funcțiunea a primului tronson dintre Paris și Arras. .
  • 26 septembrie 1993 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Arras și Calais.
  • 2 iunie 1996 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Lille și frontiera belgiană.

Această linie a fost în principal prevăzută pentru legături internaționale. Deschiderea Tunelului sub Canalul Mânecii a dus la accelerarea proiectului și realizarea acestuia în regim de urgență. Linia a fost dată în folosință cu un an înaintea tunelului și cu 18 luni înainte de începerea serviciului Eurostar. Legătura către Bruxelles nu a fost deschisă decât în 1997 datorită numeroaselor dezacorduri politice dintre comunitățile flamande și valone din Belgia asupra traseului liniei. Odată cu inaugurarea acesteia legătura spre Bruxelles a devenit prima linie de mare viteză transfrontalieră din lume.

Conexiuni

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.