Karl Mannheim

Karl Mannheim (n. 1893- d. 1947) a fost un filozof și sociolog german.

Karl Mannheim
Date personale
Născut[1][2][3][4]
Budapesta, Austro-Ungaria[5][6]
Decedat (53 de ani)[1][2][3][4]
Londra, Anglia, Regatul Unit
ÎnmormântatGolders Green Crematorium[*][[Golders Green Crematorium (columbarium and crematorium in London)|​]][6]
Căsătorit cuLáng Júlia[*][[Láng Júlia (Hungarian psychoanalyst (1893-1955))|​]] (–)
Cetățenie Regatul Unit
 Germania
 Ungaria
Ocupațiesociolog[*]​
cadru didactic universitar[*]​
scriitor
Limbi vorbitelimba engleză[7][8]
limba germană[7][8]
limba maghiară[7][8]
Activitate
Alma materUniversitatea din Heidelberg
Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta 
OrganizațieUniversitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt
Școala de Economie și Științe Politice din Londra
Universitatea din Heidelberg 
Profesor pentruNorbert Elias[*][[Norbert Elias (sociolog german)|​]], Margarete Freudenthal-Sallis[*][[Margarete Freudenthal-Sallis (German-Israeli sociologist)|​]] 

A fost profesor de sociologie la Frankfurt și Londra, elev al lui Max Weber. Domeniul principal de cercetare al lui Mannheim l-a constituit sociologia cunoașterii, pe care a fundamentat-o printr-o asimilare specifică a rezultatelor sociologiei teroretice germane si a concepției materialiste a istoriei, rămânând însă predominant pe terenul idealismului. Mannheim a urmărit să trateze sistematic factorii care determină gândirea grupurilor sociale, considerând sociologia cunoașterii drept o "știința empirică a faptelor", care are ca temă de studiu "gândirea reală" a grupurilor umane. Mannheim considera cunoașterea nu ca pe un fapt al gândirii pure, ci ca un rezultat al conviețuirii active în societate. Într-un spirit relativist, Mannheim considera ideologia ca falsă conștiință, ca interpretare spontană sau conștient denaturată a realității, determinată de diferitele poziții sociale ale oamenilor, negând astfel valoarea ei cognitivă reală. Mannheim și-a imaginat și un nou tip de om al viitorului, in formarea căruia ar trebui sa se pornească "de la modele religioase", ceea ce, evident, arată cât de mult a rămas Mannheim între limitele conștiinței burgheze a timpului.

Opere
  • "Suflet și cultură" (1918)
  • "Ideologie si utopie" (1929)
  • "Asupra problematicii si sociologiei in Germania" (1929)
  • "Sociologia cunoașterii" (1931)
  • "Temele contemporane ale sociologiei" (1932
  • "Omul si societatea in epoca reconstrucției" (1935)
  • "Diagnosticul epocii noastre" (1943)
  • "Libertate, putere si planificare democrată" (1950)

Note
  1. „Karl Mannheim”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. Karl Mannheim, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  4. Karl Mannheim, SNAC, accesat în
  5. „Karl Mannheim”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  6. Find a Grave, accesat în
  7. Autoritatea BnF, accesat în
  8. CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie
  • Dicționarul de Filozofie, Editura Politică
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.