Județul Tighina (interbelic)

Județul Tighina a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Tighina.

Pentru alte sensuri, vedeți Tighina (dezambiguizare).
Județul Tighina
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Tighina
Populație:
 •Total 1930:
Locul
307.629 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
6.333 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: patru plăși

Întindere

Județul se afla în partea estică a României Mari, în sud-estul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Actualmente teritoriul fostului județ este în componența Republicii Moldova. Se învecina la vest cu județul Cahul, la nord cu județul Lăpușna, iar la sud cu județul Cetatea Albă. La est se afla granița cu Uniunea Sovietică, aflată de cealaltă partea a râului Nistru.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:[1]

  1. Plasa Bulboaca,
  2. Plasa Căușani,
  3. Plasa Ceadâr-Lunga și
  4. Plasa Cimișlia.

Pe teritoriul județului Tighina se aflau două localități urbane: Tighina (comună urbană și reședința județului), respectiv Comrat (comună urbană situată în partea de vest a județului).

Populație

Conform recensământului din 1930 populația județului era de 306.592 locuitori, dintre care 53,4% români, 14,7% ruși, 12,8% găgăuzi, 6,4% bulgari, 5,5% evrei, 3,4% germani, 3,0% ucraineni, 0,4% romi ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 89,4% ortodocși, 5,5% mozaici, 3,0% lutherani, 0,8% ortodocși de stil vechi, 0,6% romano-catolici, 0,4% baptiști ș.a.

Nr. Orașe, plăși Populație
1orașul Tighina31 384
2orașul Comrat12 331
Total orașe43 715
1Plasa Bulboaca57 280
2Plasa Căușani99 161
3Plasa Ceadâr-Lunga41 416
4Plasa Cimișlia65 020
Total rural262 877
Total județ306 592

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 44.057 locuitori, dintre care 35,6% ruși, 19,8% evrei, 17,7% găgăuzi, 16,7% români, 4,4% bulgari, 3,1% ucraineni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 75,1% ortodocși, 19,9% mozaici, 2,5% ortodocși de stil vechi, 1% romano-catolici, 0,6% lutherani ș.a.

Materiale documentare

Referințe

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.