Județul Baia (interbelic)
Județul Baia a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Fălticeni.
| Județul Baia | |||||
| |||||
| Provincie: | Moldova | ||||
| Reședința: | Fălticeni | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 157.501 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: |
Locul 3.353 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) trei plăși (ulterior) patru plăși | ||||
Întindere
Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nordul regiunii Moldova, iar actualmente teritoriul lui este împărțit între județul Suceava și județul Iași. Se învecina la nord cu județele Suceava și Botoșani, la vest cu județul Câmpulung, la sud cu județele Neamț și Roman, iar la est cu județul Iași. A fost dezmembrat odată cu reforma administrativă comunistă din 1950.
Organizare
Județul cuprindea orașele Fălticeni și Pașcani și era organizat inițial în trei plăși:[1]
- Plasa Moldova, cu reședința la Baia,
- Plasa Pașcani, cu reședința la Pașcani și
- Plasa Siret, cu reședința la Lespezi.
Ulterior, numărul plășilor județului a devenit patru, ca urmare a împărțirii plășii Moldova în două:
- Plasa Mălini, cu reședința la Mălini și
- Plasa Boroaia, cu reședința la Boroaia.
Populație
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a.
Mediul urban
În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici ș.a.