Juano Hernandez

Hernández s-a născut în San Juan, Puerto Rico, fiul lui Jose Guillermo și Clara de Ponce. Lipsit de educație formală, acesta a lucrat ca marinar și s-a stabilit în Rio de Janeiro.[4] A fost angajat la circ și a devenit acrobat, primul său spectacol având loc în 1922. Mai târziu, a urmat o carieră de pugilist profesionist în Caraibe sub numele Kid Curley.[5][6]

În New York City, a apărut în spectacole de vodevil și teatru blackface^⁠(d), a făcut parte dintr-un ansamblu coral bisericesc și a fost scenarist de radio.[7] În timpul liber, și-a îmbunătățit dicția prin studiul operelor lui Shakespeare. A apărut în We Love and Learn, prima telenovelă^⁠(d) cu distribuție integral afro-americană. Au urmat alte roluri în emisiunile radio Mandrake the Magician, The Shadow, Tennessee Jed și Against the Storm. A intrat în atenția publicului odată cu apariția sa în serialul de televiziune Cavalcade of America^⁠(d).[7] A debutat pe Broadway în corul piesei de teatru muzical Show Boat^⁠(d) din 1927.[8] De asemenea, a apărut în piesele Strange Fruit și Set My People Free.[9]

Hernández a apărut în 26 de filme de-a lungul carierei sale. A interpretat un soldat revoluționar în filmul mut The Life of General Villa și au urmat mai multe roluri minore în lungmetrajele lui Oscar Micheaux^⁠(d). Primul său film sonor a fost The Girl from Chicago^⁠(d) (1932). Are un rol nemenționat în drama Harlem Is Heaven^⁠(d) din același an, fiind coleg de platou cu actorul Bill „Bojangles” Robinson.

În 1949, a jucat în Intruder in the Dust^⁠(d), primul său film mainstream, bazat pe romanul scriitorului William Faulkner. L-a interpretat pe Lucas Beauchamp, un fermier sărac din Mississippi, acuzat pe nedrept de uciderea unui bărbat alb. A primit o nominalizare la Globul de Aur la categoria „cel mai bun actor debutant”.[10] Lungmetrajul este considerat unul dintre cele mai bune zece filme ale anului de către New York Times. După vizionarea filmului, Faulkner a declarat: „Nu sunt cinefil, dar pe acesta l-am văzut. Cred că este un film bun, iar Juano Hernández este un actor bun.”[11]

În filmul western Stars In My Crown^⁠(d) (1950), regizat de Jacques Tourneur, Hernández joacă rolul unui sclav dezrobit^⁠(d) care refuză să-și vândă pământul și se confruntă cu o gloată furioasă.[12]

Interpretarea sa din filmul The Breaking Point^⁠(d) (1950) a primit recenzii pozitive,The New York Times caracterizând prestația sa drept „magnifică”.[13] De asemenea, a fost lăudat pentru rolurile din filmele Trial^⁠(d) (1955) și The Pawnbroker^⁠(d) (1965).

La mai bine de 50 de ani de la lansarea sa, istoricul de film Donald Bogle^⁠(d) a susținut că filmul Intruder in the Dust reprezintă un deschizător de drumuri în ceea ce privește portretizarea afro-americanilor în lungmetraje, iar statutul lui Hernández este în continuare superior oricărui alt actor de culoare din filmul american.[14]

Spre finalul vieții, Hernández a revenit în Puerto Rico. A scris împreună cu Julio Torregrosa un scenariu despre viața campionului de box portorican Sixto Escobar^⁠(d). Nu a reușit să obțină finanțare în țara natală, a decis să traducă scenariul în limba engleză și l-a trimis mai multor companii din Hollywood.[15] În ultimii doi ani ai vieții sale, a apărut în trei filme: The Extraordinary Seaman^⁠(d) (1969), The Reivers^⁠(d) (1969) și They Call Me Mister Tibbs!^⁠(d) (1970).

De-a lungul anilor, Hernández a apărut în numeroase emisiuni de televiziune, printre care Adventures in Paradise^⁠(d), Alfred Hitchcock Presents, Naked City^⁠(d), The Defenders^⁠(d), The Dick Powell Show^⁠(d) și Studio One^⁠(d).

A murit în San Juan pe 17 iulie 1970 ca urmare a unei hemoragii cerebrale, cu 2 zile înainte de împlinirea vârstei de 74 de ani. A fost înmormântat în Cementerio Buxeda Memorial Park din Trujillo Alto, Puerto Rico^⁠(d).

• Juano Hernandez la Internet Movie Database
• en Juano Hernandez la Internet Broadway Database
• Juano Hernandez la Find a Grave
• Juano Hernandez in Hollywood Cinema at Centro Voices