Jean-Jacques Dessalines

Jean-Jacques Dessalines (în creola haitiană Janjak Desalin, n. , Plaine-du-Nord, Nord⁠(d), Haiti – d. , Port-au-Prince, Haiti) a fost un sclav negru din insula Hispaniola, conducător al luptei sclavilor din colonie, apoi împărat al Haiti, sub numele de Jacques I.

Jean-Jacques Dessalines
Date personale
Născut[1][2]
Plaine-du-Nord, Nord⁠(d), Haiti
Decedat (48 de ani)[1][3][2]
Port-au-Prince, Haiti
Cauza decesuluiomor
Căsătorit cuMarie-Claire Heureuse Félicité[*][[Marie-Claire Heureuse Félicité (Haitian empress)|]]
CopiiJacques Dessalines[*][[Jacques Dessalines (Imperial Prince of Haiti)|]]
Cetățenie Haiti
ReligieBiserica Catolică
Ocupațiepolitician
Limbi vorbitelimba franceză[4]

Biografie

Origini

Jean-Jacques Dessalines s-a născut la 20 septembrie 1758, la Grande-Rivière-du-Nord, în insula Hispaniola, într-o familie de sclavi negri.

Activitate

În tulburările din insulă, devenind locotenent al lui Toussaint Louverture, Jean-Jacques Dessalines a organizat răzvrătirea armatei din Saint Domingue[5] contra ordinii napoleoniene, combătându-i pe generalul mulatru André Rigaud[6] și pe generalul francez Charles Leclerc[7]. A reușit, în toamna anului 1803, să-i învingă pe francezi în bătălia de la Vertières. A alungat din insulă armata franceză napoleoniană, condusă de Rochambeau[8], iar la 1 ianuarie 1804, Dessalines proclamă independența statului Haiti. Haiti devine astfel primul stat independent al negrilor. Jean-Jacques Dessalines își ia titlul de guvernator general pe viață al Haiti.

Împărat al Haiti (1804-1806)

Jean-Jacques Dessalines, pentru a nu fi devansat de rivalul său Bonaparte, s-a proclamat împărat al Haiti, sub numele de Jacques I (Iacob I), după ce ordonase un masacru al albilor, în 1804. În calitate de împărat a hotărât masacrarea francezilor încă prezenți în Haiti și a urmat o politică de „caporalism agrar[9], destinată menținerii profiturilor în industria zahărului prin forță, fără sclavajul propriu-zis.

Sfârșitul vieții

Guvernarea sa a degenerat curând într-o tiranie insuportabilă. Jean-Jacques Dessalines a pierit în cursul unei revolte, la 17 octombrie 1806, la Pont-Rouge, în nordul orașului Port-au-Prince, asasinat de către colaboratorii săi Alexandre Pétion, Jean-Pierre Boyer, Yayou și André Rigaud. În acel moment, Henri Christophe se găsea în nord, altfel ar fi fost și el asasinat.

Aprecieri

  • Pentru cinstirea memoriei lui Jean-Jacques Dessalines, imnul național al statului Haiti are titlul La Dessalinienne.
  • Un oraș și un arondisment din Haiti îi poartă numele: Dessalines.
  • Numeroși autori haitieni i-au adus omagiul lui Dessalines, ca de exemplu Jean Métellus, L'Année Dessalines (Editions Gallimard, Paris, 1986).

Note

  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. Jean-Jacques Dessalines, SNAC, accesat în
  3. Jean-Jacques Dessalines, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  4. Autoritatea BnF, accesat în
  5. Saint Domingue este principala colonie franceză din 1627 până la 1 ianuarie 1804, dată la care ea devine independentă, sub numele de Haiti.
  6. André Rigaud (1761 - 1811) a fost unul dintre generalii revoluției haitiene, șeful partidului mulatrilor, opus lui Toussaint Louverture. A fost efemer șef al statului din sud, după obținerea independenței de către Haiti.
  7. Charles Victor Emmanuel Leclerc, (născut la Pontoise, în 1772 - decedat în insula de la Tortue (insula Broaștei Țestoase), în apropiere de Saint-Domingue, în 1802), a fost un general francez al Primului Imperiu, soț al surorii lui Napoleon Bonaparte, Pauline Bonaparte.
  8. Donatien-Marie-Joseph de Vimeur, viconte de Rochambeau, născut în 1755 și decedat în 1813, era un general al armatei napoleoniene.
  9. Cum o numea Michel-Rolph Trouillot

Bibliografie

  • Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
  • Mic dicționar enciclopedic, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
  • Erwin Rüsch: Die Revolution von Saint Domingue, Hamburg, 1930 (Übersee-Geschichte, vol. 5)
  • C. L. R. James, Die schwarzen Jakobiner : Toussaint L’Ouverture und die San-Domingo-Revolution, Neues Leben, Berlin 1984
  • Franz Sundstral, Aus der schwarzen Republik: der Neger-Aufstand auf Santo Domingo oder die Entstehungs-Geschichte des Staates Haiti, Leipzig, 1903
Traducerea și adaptarea textelor omonime de la Wikipedia, în limbile franceză și engleză.

Legături externe

Vezi și

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.