Jakob Fugger
Jakob Fugger cel Bogat (în germană Jakob Fugger der Reiche; n. , Augsburg, Sfântul Imperiu Roman – d. , Augsburg, Sfântul Imperiu Roman) a fost un prosper comerciant al Germaniei secolului al XVI-lea, bancher, cel mai bogat membru al familiei Fugger (o familie de bogătași a cărei istorie se întinde de la jumătatea secolului al XIV-lea până pe la jumătatea secolului al XVI-lea). A fost considerat cel mai bogat om al timpului său. Ajunge chiar să finanțeze campania militară a împăratului Maximilian I în Italia și să-l împrumute pe Carol Quintul.
| Jakob Fugger | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Augsburg, Sfântul Imperiu Roman |
| Decedat | (66 de ani) Augsburg, Sfântul Imperiu Roman |
| Înmormântat | Fuggerkapelle[*] |
| Părinți | Jakob Fugger der Ältere[*] Barbara Fugger[*] |
| Frați și surori | Georg Fugger[*] Ulrich Fugger der Ältere[*] Marcus Fugger[*] |
| Căsătorit cu | Sibylle Artzt[*] (din )[1] |
| Religie | Biserica Romano-Catolică |
| Ocupație | bancher[*] negustor antreprenor |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Avere | 2.132.261 de Florin (monedă)i |
Biografie
Jakob Fugger (cel Bogat) se naște pe 6 martie 1459 în Augsburg, ca fiu al lui Jakob Fuggger (cel Bătrân), negustor de mirodenii, mătăsuri și perdele din Augsburg. După o perioadă de pregătire teologică, în 1478 este luat în grija fratelui mai mare, Ulrich, care preluase meseria tatălui. Dovedindu-și sârguința și măiestria în arta negoțului, pune bazele unui vast imperiu financiar.
Moare la 30 decembrie 1525 la Augsburg.
Imperiul său financiar
Primii ani de pregătire în domeniul comercial i-a petrecut în Italia. În Veneția a învățat contabilitatea (celebra „metodă italiană”).
În 1479 se întoarce la Augsburg cu o „avere” de 60 de guldeni.[2]
Încheie afaceri cu minele argintifere din zona Salzburg. Dar cele mai mari venituri îi aduc împrumuturile cu camătă.
Maximilian I și Carol Quintul
Cu ocazia alegerii împăratului Carol Quintul, Casa Fugger finanțează cumpărarea voturilor electorilor. Oferă bani și garanții pentru un împrumut de 852000 de florini.[3]
Note
- CERL Thesaurus
- Pe atunci, un gulden echivala cu 3,25 grame de aur.
- Radu Negrea, Banii și puterea, Editura Humanitas, București, 1990, p. 52.
Bibliografie
- Götz von Pölnitz: Jakob Fugger, Mohr&Siebeck, Tübingen, 1949