Jüri Lossmann
Jüri Lossmann (n. , Kabala Manor(d), Pilistvere parish(d), Estonia – d. , Stockholm, Suedia) a fost un alergător eston de cursă lungă. El a terminat al doilea în proba de maraton de la Jocurile Olimpice de Vară din 1920 de la Anvers, cu timpul de 2:32:48.6, fiind depășit doar de Hannes Kolehmainen, care a avut un timp mai bun cu 13 secunde, 2:32:35.8, acesta din urmă reușind să stabilească și un nou record mondial. La această ediție a concurat și la proba de 10.000 de metri. La Jocurile Olimpice de vară din 1924 de la Paris, el a fost portdrapelul Estoniei și a terminat al zecelea în proba de maraton.[3]
| Jüri Lossmann | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Kabala Manor(d), Pilistvere parish(d), Estonia |
| Decedat | (93 de ani)[1] Stockholm, Suedia[2] |
| Înmormântat | Skogskyrkogården[*] |
| Cetățenie | Estonia Suedia |
| Ocupație | maratonist[*] fondist[*] atlet[*] |
| Înălțime | 169 cm |
| Greutate | 69 kg |
| Sport | atletism |
| Titluri și realizări | |
| Jocuri olimpice | Jocurile Olimpice de vară din 1924 Jocurile Olimpice de vară din 1920 |
Biografie
Lossmann și-a început cariera de sportiv ca jucător de fotbal al echipei Merkur înainte de a se dedica atletismului. A fost rănit în Primul Război Mondial, dar s-a recuperat și a câștigat un cursă de maraton în Tallinn în 1916 și Campionatul Rusiei la atletism la proba de 5000 m. În 1923 el a câștigat maratonul internațional de la Gothenburg, Suedia, iar în 1928 a alergat la prima etapă a maratonului Trans-America. În următorul an, el a stabilit un timp record pentru maratonul din Estonia, de o oră, și a concurat la maratonul de la Antwerpen.[3][4]
În afară de atletism, Lossmann a lucrat pentru fabrica estonă de ciocolată Kawe între anii 1922 și 1936, iar în 1930 a antrenat alergători estoni pe distanțe lungi, dar fără prea mult succes. Între 1942 și 1944 el a servit ca director sportiv în Estonia. În timpul celui de-al doilea Război Mondial el a fugit în Suedia înainte de sosirea trupelor sovietice. În tinerețe Lossmann a fost instruit ca bijutier, iar în Suedia a lucrat în confecționarea de bunuri de aur și argint. În 1964 el i-a făcut o cupă de argint lui Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei pentru a exprima recunoștința comunității estone din Suedia.[3][4]
Note
- Jüri Lossman, Eesti spordi biograafiline leksikon, accesat în
- Olympedia, accesat în
- „Jüri Lossmann Olympic Results”. sports-reference.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- Lossmann, Jüri. Eesti spordi biograafiline leksikon
Bibliografie
- Tiit Lääne: Jüri ja Leks. Tallinn, 1996