Iulian Teodorescu

Iulian (Julian) Teodorescu (n. 1872 – d. 1935) a fost un jurist român, licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1895).[1] A obținut titlul de Doctor în drept al Universității din Paris (1900). A fost judecător la Tribunalul Iași și cadru didactic al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1905-1920), unde a deținut funcția de rector în perioada ianuarie-septembrie 1920.[2]

Iulian Teodorescu
Date personale
Născut1872
Decedat1935 (63 de ani)
Cetățenie România
Ocupațiejurist
Limbi vorbitelimba română
Activitate
Alma MaterUniversitatea din București 

A fost Președinte al Cercului de studii penale și director al publicației Revista penală (1921-1932),[3] devenită Revista de Drept penal și știință penitenciară (1932-1935, alături de Vespasian Pella).[4]

Lucrări reprezentative

  • Teoria sentințelor fără durată determinată (1901)
  • Chestiuni de drept penal și știință penitenciară, tipografia „Gutenberg”, București (1904)
  • Minoritatea în fața legii penale (1904)
  • Judecătorul de ocol ca ofițer de poliție judiciară (1909)
  • Curs de drept penal, Iași (1913)
  • Problema libertății individuale (1923)

Note

  1. Tudorel Toader, Dan Constantin Mâță, Ioana Maria Costea, Dicționarul personalităților juridice românești (București, 2008)
  2. Anuarul Universității din Iași pe anii școlari 1926-1927 și 1927-1928, Iași, Viața Românească, 1929
  3. Raportul asupra activității Cercului de studii penale, penitenciare și de poliție științifică pe anul 1921 - 1922,  prezentat de E. Decuseara - Directorul statisticii judiciare - în adunarea generală a Cercului din 3 decembrie 1922 ș publicat în Revista penală nr. 9/10, 1922, p. 326-331
  4. Iulian Teodorescu, Primul nostru jubileu, in Revista de drept penal și știintă penitenciară, 1930, p. 1-7
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.