Isaak Krasilșcik

Isaak Matveievici Krasilșcik (Ițic Moișevici Krasilșcik, în rusă Исаак Матвеевич Красильщик; n. 14 aprilie 1857, Chișinău, Imperiul Rus – d. 16 noiembrie 1920, Chișinău, România) a fost un algolog^⁠(d) și entomolog evreu basarabean. A înființat un laborator de producere a micozelor infecțioase pentru controlul biologic al populațiilor insectelor dăunătoare.

Date personale
Isaak Krasilșcik

Născut	14 aprilie 1857 Chișinău, Imperiul Rus
Decedat	16 noiembrie 1920 (63 de ani) Chișinău, România
Ocupație	entomolog[*]
Activitate
Alma mater	Universitatea din Odesa

Activitate științifică

Krasilșcik, un evreu basarabean, s-a născut la Chișinău și și-a făcut studiile la Liceul real din Chișinău. A absolvit științe naturale la Universitatea Imperială Novorossiia^⁠(d) din Odesa în 1879. În 1882 a susținut teza de doctor intitulată „Istoria dezvoltării și sistematizării Polytoma Ehrenberg” (o specie de alge). Apoi a început să lucreze la problemele de protecție a plantelor și entomologie aplicată datorită influenței conducătorului său de doctorat Ilia Mecinikov și a studiat dăunătorii, în special filoxera și lăcustele.[1]

În 1879, Mecinikov a descoperit unele infecții micotice la insecte și a înaintat propunerea de a combate insectele dăunătoare prin infectarea lor cu microorganismele din sol. Krasilșcik a preluat inițiativa și în 1886-1888 a început cercetarea microorganismelor cu potențial de dezvoltare a preparatelor biologice, deschizând pe lângă Universitatea Novorossiia un laborator-fabrică de cultivare a muscardinei^⁠(d) – o specie de ciupercă care provoacă îmbolnăvirea^⁠(d) cărăbușilor cerealelor. Krasilșcik a elaborat și a propus un sistem de producere industrială a micozelor infecțioase care să provoace epidemii printre insectele dăunătoare, astfel a devenit pionierul aplicării metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare din Imperiul Rus.[1]

Krasilșcik a fost cercetător științific al Comitetului filoxeric de la Odesa în 1883, colaborând cu Evghenii Lukici Rekalo sub conducerea lui Afanasii Ivanovici Poghibko. A fost membru fondator al Societății naturaliștilor și amatorilor de științe naturale din Basarabia în 1904 și primul director al Stațiunii Bioentomologice în cadrul Școlii de Viticultură din Chișinău (1906-1915).[1][2]

A publicat nu mai puțin de 50 de lucrări științifice referitoare la combaterea filoxerei.[1]

Viață personală

Isaak Krasilșcik a avut trei sau patru copii, printre care chirurgul Mihail Krasilșcik (1892-1959) și economista și pedagoga Zinaida Krasilșcik^⁠(d) (1896-1949), directoare (în 1932-1933) a Universității de Stat din Perm^⁠(d), Rusia.

Note

Timuș, Asea (2015). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18.
Fedotova, Anastasia (2015). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066.

Legături externe

Красильщик, Исаак Матвеевич (în rusă), Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron^⁠(d), Sankt-Petersburg, 1890-1907.
Șpitalnic, Sara (27 iulie 2007). „Далёкое – близкое. След нашей памяти” [Ce e departe e aproape. Amprenta memoriei noastre] (în rusă). Biblioteca evreiască „Ițic Mangher” din Chișinău. Arhivat din original la 15 august 2015. Accesat în 19 martie 2024.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[:0-1] Timuș, Asea (2015). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18.

[2] Fedotova, Anastasia (2015). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066.