Ion Pelivan
Ion Gheorghe Pelivan (n. 1 aprilie 1876, Răzeni, Imperiul Rus – d. 25 ianuarie 1954, Sighet) a fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale. A fost Director general responsabil pentru afacerile străine (Ministru de Externe) în RD Moldovenească în Consiliul Directorilor Generali ai Basarabiei.
| Ion Pelivan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1 aprilie 1876
Răzeni, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedat | (77 de ani)
Închisoarea Sighet, Sighetu Marmației, județul Maramureș, Republica Populară Română |
| Cetățenie | România |
| Etnie | români |
| Religie | Ortodox |
| Ocupație | diplomat politician jurist publicist |
| Locul desfășurării activității | Basarabia[1] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Director general responsabil pentru afacerile străine (Ministru de Externe al RD Moldovenești) | |
| În funcție 1917 – 1918 | |
| Președinte | Ion Inculeț |
| Prim-ministru | Pantelimon Erhan Daniel Ciugureanu |
| Membru al Sfatului Țării | |
| În funcție 1917 – 1918 | |
| Partid politic | Partidul Național Moldovenesc Partidul Național-Țărănesc |
| Alma mater | Universitatea din Dorpat |
| Profesie | Jurist |
Biografie
Ion Gheorghe Pelivan s-a născut la data de 1 aprilie 1876 în satul Răzeni (pe atunci județul Lăpușna, acum raionul Ialoveni). A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (1898) și Universitatea din Dorpat, Facultatea de Drept (1903).
Personalitate politică importantă, a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul țarist. A fost locțiitor de judecător al orașului Bălți și creatorul primei grupări naționale din acest oraș, iar mai târziu a fost deținut politic.
S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.[2] Datorită activității sale, județul Bălți a fost primul județ din Basarabia, care în 1918 s-a pronunțat pentru Unirea Basarabiei cu România.
În onoarea sa a fost denumită o stradă din sectorul Buiucani din Chișinău.[3] De asemenea și liceul teoretic din satul Răzeni, raionul Ialoveni, îi poartă numele lui Ion Pelivan.[4][5]
De asemenea, există o localitate numită în onoarea sa: satul Pelivan, raionul Orhei, Republica Moldova.
Referințe
- Czech National Authority Database, accesat în
- „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- Str. Ion Pelivan (Chișinău)
- Ion Pelivan, a revenit la baștină!
- „La Răzeni, toți știu de Ion Pelivan!”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- Alexandru Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Ch., Patrimoniu, 1992
- Iurie Colesnic, Generația Unirii, Ch., Ed. Museum
- Iurie Colesnic, Sfatul Țării, Enciclopedie, Ch, Ed. Museum, 1998
- Alexandru Chiriac// Membrii Sfatului Țării (1917-1918), Editura Fundației Culturale Române, București 2001
- Valeriu Pelivan/Constantin Mardare (concepție, selecție, scenariu). Vatra veșniciei-Răzeni. Ch. Baștina-RADOG.,2003, pp. 99-110