Imre Tóth

Imre Tóth (nume la naștere Imre Roth; n. 26 decembrie 1921, Satu Mare, Regatul României – d. 11 mai 2010, Paris, Franța) a fost un filosof, istoric al matematicii și filolog iudeo-maghiar născut în România. Filosoful german Vittorio Hösle l-a numit „unul dintre cei mai importanți istorici ai matematicii ai secolului al XX-lea”.[5]

Imre Tóth
Date personale
Născut[1][2]
Satu Mare, România
Decedat (88 de ani)[1][3]
Paris, Île-de-France, Franța
Cetățenie Germania
 România
Ocupațiematematician
istoric al matematicii[*]​
cadru didactic universitar[*]​
filozof
istoric
Limbi vorbitelimba română[4]
limba maghiară
limba germană
limba idiș
Activitate
OrganizațieUniversitatea din Regensburg[*]​
Universitatea din București 

Viața

Tóth s-a născut într-o familie iudeo-maghiară din România. Și-a schimbat numele de familie în Tóth în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a-și ascunde originea evreiască. Tatăl său, Abraham Roth, germanofil convins, fusese ofițer în armata austro-ungară și luptase în Primul Război Mondial pe frontul din Italia.

Tóth a supraviețuit Holocaustului (ca singur membru al familiei sale) în mod paradoxal, deoarece fusese membru al Rezistenței comuniste anti-naziste și fusese condamnat la 6 ani de închisoare, iar deținuții evrei urmau să fie deportați ceva mai târziu decât populația evreiască civilă. La data de 6 iunie 1944 a fost dus împreună cu alți deținuți la un tren cu care urmau să fie deportați în lagăre de exterminare dar, cu puțin timp înainte ca trenul să plece, a fost oprit de către un ofițer maghiar care auzise de debarcările din Normandia și considera că războiul este pierdut; deținuții au fost duși înapoi în închisoare.

După război, Toth a studiat matematica și filosofia la Universitatea din Cluj, predând apoi între 1949 și 1968 filosofia și istoria matematicii la Universitatea din București. Ca urmare a evenimentelor din Ungaria din 1956, Toth a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român în 1958, lucru ce i-a afectat cariera universitară. La începutul anilor 1970 a hotărât să rămână în Germania, după ce fusese profesor invitat la Frankfurt am Main (1969-1971) și Bochum. În 1971 a fost numit profesor de istoria științei la la Universitatea din Regensburg. A devenit a profesor emerit în 1990, după care a trăit la Paris.[6] A lucrat ca cercetător științific invitat la École Normale Supérieure și la Institute for Advanced Study.

Premii și distincții
  • Membru al Institute for Advanced Studies, Princeton, SUA
  • Cetățean de onoare al orașului Siracuza, Sicilia, Italia

Scrieri (selecție)
  • Fragmente und Spuren nichteuklidischer Geometrie bei Aristoteles, Beiträge zur Altertumskunde, Band 280, Berlin-New York 2010 (prefață de Vittorio Hösle) (Recenzii la Zentralblatt der Mathematik [engl.] și la Bryn Mawr Classical Review)
  • Das Parallelenproblem im Corpus Aristotelicum, «Archive for History of Exact Science», 3 (1967), 249-422
  • "Ahile".Paradoxurile eleate în fenomenologia spiritului,București, Editura Științifică, 1969, singurul volum publicat în limba română înainte de a rămâne în străinătate;
  • La geometria non euclidea prima di Euclide, in: «Le Scienze», Januar 1970 (traducere din Scientific American, November 1969);
  • Geometria more ethico, in: Prismata, Festschrift für Willy Hartner, Wiesbaden 1977
  • Die nichteuklidische Geometrie in der "Phänomenologie des Geistes", Frankfurt am Main 1972
  • La revolution non euclidienne in: La recherche en histoire des Sciences, Paris 1983
  • Mathematische Philosophie und hegelsche Dialektik in: Hegel und die Wissenschaften, Stuttgart 1987
  • Essere e non essere: il teorema iduttivo di Saccheri e la sua rilevanza ontologica, in: Conoscenza e matematica, a cura di Lorenzo Magnani, Milano 1991
  • The Dialectical Structure of Zeno's Arguments, în: Hegel and the Newtonianism, Dordrecht 1993, 179-200
  • I paradossi di Zenone nel "Parmenide" di Platone, Napoli 1994
  • Aristotele e i fondamenti assiomatici della geometria. Prolegomeni alla comprensione dei frammenti non-euclidei nel "Corpus Aristotelicum", nel loro contesto matematico e filosofico, Vita e Pensiero, Milano 1997 (Recenzii la ediția a doua la Zentralblatt der Mathematik [engl.])
  • Gott und Geometrie: Eine viktorianische Kontroverse, in: Dieter Henrich (Herausgeber) Evolutionstheorie und ihre Evolution, Schriftenreihe der Universität Regensburg, Band 7, 1982, 141-204.
  • La filosofia della matematica di Frege. Una restaurazione filosofica, una controrivoluzione scientifica, a cura di Teodosio Orlando, Quodlibet, Macerata 2015

Traduceri în limba română
  • Palimpsest. Teologia negativă a triunghiului, București, Editura Humanitas, 1995
  • A fi evreu după holocaust, București, Editura Humanitas, 2015
  • In viață sunt lucruri care nu se fac. Și totuși se fac. Peter Vardy în dialog cu Imre Toth, București, Editura Humanitas, 2016.

Referințe
  1. „Imre Tóth”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Autoritatea BnF, accesat în
  3. Imre Toth, Autoritatea BnF
  4. Autoritatea BnF, accesat în
  5. Vittorio Hösle: Mysterium Mathematik: Polyglott: Zum Tode des Wissenschaftlers Imre Tóth, în: FAZ, 15 mai 2010.
  6. detalii biografice din prefața lui Hösle în Tóth Fragmente und Spuren nichteuklidischer Geometrie bei Aristoteles, De Gruyter 2010

Bibliografie
  • it Necrolog[nefuncțională]
  • de Vittorio Hösle: Mysterium Mathematik : Polyglott: Zum Tode des Wissenschaftlers Imre Tóth, in: Frankfurter Allgemeine Zeitung 15. Mai 2010, Seite 39
  • hu Várdy Péter: „Az életben van, amit az ember nem tesz... és tesz — Beszélgetések Tóth Imrével” (Budapest, Pont Kiadó, 2004)

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.