Imre Erőss

Imre Alfréd Erőss (n. 7 iulie 1909, Prisian, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria – d. 31 iulie 1950, Cluj, România), a fost episcop auxiliar al Diecezei de Alba Iulia, consacrat în clandestinitate.

Imre Erőss
Date personale
Născut[1]
Prisian, România
Decedat (41 de ani)[1]
Cluj, România
ÎnmormântatTurda
Cetățenie România
 Ungaria
ReligieBiserica Catolică[2]
Ocupațiepreot catolic[*]​
poet
episcop catolic[*]​
Locul desfășurării activitățiiAlba Iulia[3]
Limbi vorbitelimba română

Studiile

Imre Alfréd Erőss s-a născut la data de 7 iulie 1909 în localitatea Prisian. După absolvirea studiilor elementare la Gimnaziul Catolic din Timișoara s-a înscris la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. În perioada 1929-1937 a efectuat studii teologice la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma. Din anul 1932 a urmat cursuri de doctorat la aceeași universitate, obținând la absolvire titlul de Doctor în teologie (1937).

Preot

A fost hirotonit preot romano-catolic la 27 octombrie 1935 la Roma. Din anul 1935 a fost preot vicar la Sibiu, apoi din anul 1937 preot capelan la Lăzarea. În anul 1938 a fost numit lector la Seminarul Teologic din Alba Iulia. La 1 septembrie 1941 a fost numit profesor de dogmatică la Academia Teologică „Sfântul Ștefan” din Cluj și vicar episcopal. În perioada 1944-1948 a îndeplinit funcția de decan (protopop) de Turda.

Episcop în clandestinitate

Profesorul de teologie Imre Alfréd Erőss de la Cluj a fost consacrat în clandestinitate episcop auxiliar de Alba Iulia la 2 februarie 1949, la vârsta de 40 ani, în Capela Nunțiaturii Apostolice din București, de către episcopul Gerald Patrick Aloysius O'Hara de Savannah (Georgia, SUA), regent al Nunțiaturii Apostolice din România.

Sfârșitul vieții

A trecut la cele veșnice în orașul Cluj, în 31 iulie 1950, la vârsta de 41 de ani. A fost înmormântat la Turda.

Lucrări teologice
  • M: Az út. Költ. (Arad, 1928);
  • Szent József kis zsolozsmás kv-e (Timișoara, 1929) [Psaltirea mică a Sf. Iosif];
  • D. Herrlichkeiten d. göttlichen Gnade (Roma, 1935) [Slavă, har sfințitor];
  • D. Lehre v. d. Erlösung im 19. Jahrhundert (Uo., 1937) [Doctrină vs. izbăvire în secolul al XIX-lea];
  • M. J. Scheeben: Briefe nach Rom (Freiburg, 1939) [M.J. Scheeben: Scrisori pentru Roma];
  • Majláth pp. lelki arca (Arad, 1940);
  • Egyház és élet. Erdélyi kat. évkv. Összeáll (Cluj, 1941) [Biserica și viața. Anuar catolic ardelean];
  • A megváltás. A megváltás dogmája Scheeben teol-jában (Uo., 1942) [Izbăvirea. Dogma izbăvirii din teologia lui Scheeben];
  • Székelyek dícsérete. Versek (Uo., 1942) [Laudele secuilor. Poeme];
  • Mítosz, vallás és irod (Cluj, 1943) [Mit, religie și autoritate];
  • Az egység útja és az ökumenikus mozg (Cluj, 1944) [Drumul unității și mișcarea ecumenică];
  • Az emberi személy problémája (Budapesta, 1944) [Necazul omului];
  • A vallásnevelés (Uo., 1944) [Instruirea religioasă].

Note
  1. „Imre Erőss”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Catholic-Hierarchy.org, accesat în
  3. „Imre Erőss”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.