Jacob de Neuschotz

S-a născut în împrejurimile orașului Herța, fiind fiul Wolf și Rosa Neuschotz.[2] Wolf Neuschotz era un fermier evreu ce deținea terenuri agricole și păduri extinse, pe care le-a pierdut în timpul unui proces foarte lung și complex. Tatăl, deprimat de pierderea proprietății s-a îmbolnăvit și a decedat curând, lăsând în urmă doi copii. Rosa Neuschotz s-a stabilit apoi la Iași, unde Jacob s-a căsătorit și a început afacerile alături de soția sa Fanny.[3] După aproximativ zece ani, Jacob deținea un magazin pe Ulița Mare, dar afacerea sa a fost lovită de criza economică și întreaga avere a fost pierdută. A început să lucreze drept contabil pentru un mare comerciant și și-a reclădit treptat averea, după care a intrat în domeniul bancar.

Afacerile lui Neuschutz s-au dezvoltat atât de mult încât, în 1849, a acordat un împrumut de 6.000 de monede de aur domnitorului Mihail Sturza, fapt care i-a adus o reputație deosebit de bună. Banca Neuschotz, situată pe strada Golia, a fost una dintre favoritele locuitorilor Moldovei, oferind o dobândă de 7,5% pe an. În acest fel, economiile acestora au fost utilizate pentru finanțarea construcției noii căi ferate.

Neuschotz a fost acționar majoritar la marile companii de asigurări din acele timpuri și a fost printre membrii consiliului de administrație al României.

Jacob Neuschotz și soția sa, Fanny, au avut patru copii. La un an de la moartea soției sale, Jacob s-a recăsătorit cu cea de-a doua soție, Adelaide de Jolles din Dresda.[5]

Este ctitor al Palatului Neuschotz[6] (monument cod IS-II-m-B-03838) din Iași și al Templului Neuschotz situat în curtea celui dintâi (până la demolarea sa).[7] A fondat, întreținut și sponsorizat „Orfaneum Iacob și Fanny Neuschotz”; parte din orfanii crescuți și educați aici au fost trimiși la studii înalte, inclusiv în străinătate.[4] În timpul epidemiei de holeră din 1866 a întreținut un așezământ de îngrijire, casă a aproximativ 5000 de oameni. La fel, pe timpul foametei care a atins Moldova în anul ce a urmat, a cumpărat porumb de 1000 de galbeni pentru ajutorarea oamenilor de pe moșia sa din Șerbești (județul Tecuci).[5] A contribuit la emanciparea culturală și morală a evreilor moldoveni (dar nu numai), ajutând un număr important de studenți să urmeze studii în vestul Europei.

De asemenea, a onorat cu numele său diverse societăți de binefacere. un premiu al Academiei Române a fost constituit din veniturile realizate de pe urma donației filantropului ieșean.[8]

A primit diverse titluri din partea conducătorilor vremii. Cu toate acestea, nu a primit niciodată cetățenie română din partea Parlamentului,[5] în ciuda faptului că a fost născut pe teritoriul țării, pe care a slujit-o de-a lungul întregii vieți.

• Lista monumentelor istorice din județul Iași
• Palatul Neuschotz
• Templul Neuschotz