Hyacinthe Rigaud
Hyacinthe Rigaud (Hyacinthe-François-Honoré-Mathias-Pierre Martyr-André Jean Rigau y Ros) (n.18 iulie 1659 Perpignan, Franța – d. 29 decembrie 1743, Paris) a fost cel mai important portretist din perioada Ancien Régime.
| Hyacinthe Rigaud | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Jacint Rigau-Ros i Serra |
| Născut | [1][2][3][4] Perpignan, Imperiul Spaniol[5][6][7] |
| Decedat | (84 de ani)[1][8][2][9] Paris, Regatul Franței[10][6][7] |
| Frați și surori | Gaspard Rigaud[*][11] |
| Căsătorit cu | Élisabeth de Gouy[*][12] |
| Ocupație | pictor portraitist[*] architectural draftsperson[*] desenator[*] |
| Locul desfășurării activității | Perpignan[7] Lyon[7] Paris[7] Roma[7] |
| Limbi vorbite | limba franceză[13] limba catalană |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | pictură istorică |
| Pregătire | Charles Le Brun |
| Profesor pentru | Johann Christian Fiedler[*] |
| Mișcare artistică | pictură barocă[*], baroc[14] |
| Opere importante | Le prévôt et les échevins de la ville de Paris délibérant d'une fête en l'honneur du dîner de Louis XIV à l'hôtel de ville après sa guérison en 1689[*], Portrait of d'Anne-Jules de Noailles[*], Portrait of Everhard Jabach[*] |
| Influențat de | Antoon van Dyck |
| Premii | Q23636085[*] ()[15] |
| Site oficial | http://www.hyacinthe-rigaud.com/ |
| Prezență online | |
Biografie
Hyacinthe Rigaud s-a născut la Perpignan (Pyrénées-Orientales), ca urmaș al unei familii cu un lung șir de artiști din Roussillon și fratele mai mare al unui alt pictor, Gaspard Rigaud. A început pregătirea în croitorie în atelierul tatălui său, dar și-a perfecționat abilitățile de pictor cu Antoine Ranc la Montpellier începând cu 1671, înainte de a se muta la Lyon patru ani mai târziu. A devenit familiar cu pictura flamandă, olandeză și italiană, în special cea al lui Rubens, Van Dyck, Rembrandt și Titian, ale căror lucrări mai târziu le-a colectat.
Ajungând la Paris în 1681, a câștigat Prix de Rome în 1682, însă la sfatului lui Charles Le Brun nu a făcut călătoria la Roma pentru a ridica premiul. În 1700 a fost primit în Academia Regală de pictură și sculptură, de unde s-a retras în 1735.
Galerie
- Robert de Cotte (1656-1735)
- Portrait of Philippe II, Duke of Orléans (1674–1723)
- Louis de France, Dauphin (1661-1711), le Grand Dauphin
- Gian Francesco II Brignole Sale, Doge of Genoa
- Charles Le Brun
- Frederick IV of Denmark as crown-prince
- Louis XV, (1727–1729), Versailles
- Augustus III of Poland
- La Menasseuse
- Suzanne de Bourbers de Bernâtre
- Charles de Saint-Albin, Archbishop of Cambrai
- Duc de Broglie (1671–1745)
Legături externe
- „Hyacinthe Rigaud”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Hyacinthe Rigaud (în engleză), RKDartists
- Hyacinthe Rigaud, SNAC, accesat în
- The Fine Art Archive, accesat în
- „Hyacinthe Rigaud”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Риго Гиацинт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- https://rkd.nl/explore/artists/66892 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Autoritatea BnF, accesat în
- Hyacinthe François Honoré Mathias Pierre André Rigaud, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- „Hyacinthe Rigaud”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Union List of Artist Names, , accesat în
- Union List of Artist Names, , accesat în
- Autoritatea BnF, accesat în
- https://www.britannica.com/biography/Hyacinthe-Rigaud Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - List of scholars at the Academy of France in Rome[*], p. 14 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)