Hermann Bahr
Hermann Bahr (n. , Linz, Austria – d. , München, Germania Nazistă) a fost prozator, dramaturg și eseist austriac, una din cele mai importante figuri ale culturii austriece de la finalul secolului XIX, respectiv începutul secolului XX.
| Hermann Bahr | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 19 iulie 1863 Linz, Austria |
| Decedat | 15 ianuarie 1934 (la 71 de ani) München, Germania |
| Părinți | Alois Bahr[*] |
| Frați și surori | Otto Bahr[*] |
| Căsătorit cu | Anna von Mildenburg[*] Rosa Bahr[*] |
| Cetățenie | Austria[1][2][3] Austro-Ungaria |
| Ocupație | prozator, dramaturg, eseist |
| Limbi vorbite | limba germană[4][5] |
| Studii | Universitatea din Cernăuți |
| Pregătire | Marie Vian[*] |
| Activitatea literară | |
| Limbi | limba germană |
| Mișcare/curent literar | Modernitatea vieneză |
| Specie literară | roman, dramă, eseu |
| Operă de debut | Oamenii noi |
Hermann Bahr s-a născut la Linz; a studiat filozofia, dreptul și economia la Viena, , Cernăuți și Berlin. În tinerețe a fost un antisemit covins, fapt care i-a adus și multe probleme. La Universitatea din Cernăuți i s-a cerut să plece la o altă universitate în mod voluntar ca să nu fie exmatriculat din cauza comportamentului său neadecvat față de colegii săi evrei.[6]
Hermann Bahr a fost, în special prin scrierile sale critice, un important teoretician literar și cultural la începutul secolului în țările de limbă germană și a jucat un rol cheie în definirea noilor stiluri. În timpul vieții sale a scris peste patruzeci de piese de teatru, nouă romane, patruzeci de volume de scrieri critice și o autobiografie.
În 1894 a fondat ziarul Die Zeit. Din 1906 până în 1907, Bahr a fost co-director, împreună cu Max Reinhardt , al Teatrului German din Berlin ( Teatrul Deutsches ). După Primul Război Mondial , a fost dramaturg la Burgtheater din Viena , cel mai mare teatru german situat pe Ringstraße .
A fost liderul societății literare "Viena tânără" (Jung-Wien). Membrii acestei societăți se întâlnea, de obicei, la celebra cafenea Griensteidl, aflată în proximitatea bisericii Sf. Mihail din Viena (dar care a fost închisă în 2007).
A fost prieten cu nume importante precum Thomas Mann, Stefan Zweig, Theodor Herzl, Arthur Schnitzler, Émile Zola, Ivan Franko sau George Bernard Shaw. A fost căsătorit cu Anna von Mildenburg, o soprană foarte cunoscută a vremii, elevă a nevestei lui Richard Wagner, Cosima.[7]
O stradă din districtul 21 al Vienei (Floridsdorf) îi poartă numele.
Opera
- 1887: Oamenii noi ("Die neuen Menschen");
- 1890: Cu privire la critica modernismului ("Zur Kritik der Moderne");
- 1891: Depășirea naturalismului ("Die Überwindung des Naturalismus");
- 1891: Mama ("Die Mutter");
- 1901: Discuții despre Klimt ("Rede über Klimt");
- 1904: Impresionismul ("Impressionismus");
- 1909: Concertul ("Das Konzert");
- 1912: Drepturile femeii ("Frauenrecht");
- 1912: Principiul ("Das Prinzip");
- 1916: Înălțare la cer ("Himmelsfahrt");
- 1923: Autoportret ("Selbstbildnis").
Note
- http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-0483.1958.tb00553.x/pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - http://www.artvalue.com/auctionresult--harta-felix-albrecht-1884-1967-hermann-bahr-2833640.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - http://www.yelp.com/search?cflt=policedepartments&find_loc=Wien Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Autoritatea BnF, accesat în
- CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - „Hermann Bahr and Arthur Schnitzler. Edition of the Correspondence and Supporting Documentation” (în engleză). www.theatermuseum.at. Accesat în .
- „Hermann Bahr and Arthur Schnitzler. Edition of the Correspondence and Supporting Documentation” (în engleză). www.theatermuseum.at. Accesat în .
Bibliografie
- Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981