Hary Kuller

S-a născut în Lucăcești, Bacău, un sat la periferia Moineștiului (încorporat în orașul Moinești în 1968) unde a locuit cu familia până la 13 ani.[2]

În timpul regimului Antonescu, toți evreii din domeniul rural au fost evacuați și concentrați în capitale de județe, familia ajungând astfel la Bacău unde adolescentul a urmat liceul evreiesc. De la 14 ani a fost trimis cu alți tineri și bărbați evrei la muncă obligatorie la un aeroport din apropierea Bacăului.[2]

După război a continuat liceul și devenit membru în câteva organizații de tineret sioniste.[2]

A urmat doi ani la Facultatea din Iași (drept și filozofie), apoi a fost transferat la Cluj unde a fost dat afară în anul 3 din cauza activității sioniste anterioare. În urma memoriilor pe care le-a scris a fost admis la Facultatea de filosofie din București. Subiectul tezei sale de licență (1952) a fost despre sociologia românească și școala lui Dimitrie Gusti.[2]

Nu a devenit membru al partidului comunist. După absolvire a fost mutat in mai multe locuri de muncă din motive poltice/ideologice: Institutul de Filosofie al Academiei Române, Biblioteca Academiei Române, bibliotecar la Institutul de Cercetări Economice si la Institutul Energetic, apoi a ajuns la Institutul de Filosofie și in cele din urmă la Institutul de Etnologie unde a lucrat până la pensionare.[2]

Și-a susținut doctoratul la Facultatea de Filosofie din București cu o teză (1970) despre Georges Gurvitch, un sociolog evreu-francez.[2]

După pensioare a devenit membru în Comitetul de redacție al Buletinului "Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România" și cercetător colaborator al acestuia. După 1989 a publicat numeroase articole în presa de specialitate, în presa largă, precum și cărți, a susținut prelegeri și simpozioane.[1][3][2][4]

A fost căsătorit timp de 63 de ani cu istorica Lya Benjamin.[2][4]

În 2009 a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.[5]

• "Sociologia cunoasterii", Editura Stiintifica, Bucuresti 1968
• "Cunoasterea sociologica", Editura Academiei, Bucuresti 1976[1] - despre "importanța abordărilor integraliste și a deparazitării ideologice a instrumentelor de cercetare socială", carte "vehement criticată în presa vremii pentru lipsa ei de orientare ideologico-partinică".[2]
• James George Frazer, "Folclorul în Vechiul Testament", Editura Scripta, Bucuresti, 1995. Traducător: Hary Kuller[6] - o adaptare și studiu comparativ[2]
• "Contributia evreilor din Romania la civilizatie si cultura", aparuta sub egida UNESCO, Editura Hasefer, 1996 - co-coordonator cu Acad. Nicolae Cajal. Reeditat in 2004
• "Mituri, rituri si obiecte rituale iudaice", Editura Fundatiilor Culturale, Bucuresti, 1997
• "Presa evreiasca bucuresteana", Editura Hasefer, Bucuresti, 1997 (reeditat in 2004 la editura Tritonic)
• "Opt studii despre istoria evreilor din Romania", Editura Hasefer, 1997
• "O istorie a evreilor din România în date" - panorama evenimentelor devenirii evreo-române de la începuturi și până în 1944[2], 2 vol., Editura Hasefer, 2000
• "Evreii din România anilor 1944-1949: evenimente, documente, comentarii", Editura Hasefer, 2002
• "Evrei din România. Breviar biobibliografic", Editura Hasefer, 2008.

• In Memoriam Hary Kuler. Acasă la Lya și Hary sau istoria unei prietenii baabel.ro
• Personalități din străinătate (originari din România) iudaism.ro online Federația Comunităților Evreiești din România
• Despre evrei, antisemitism și Holocaust, SECȚIUNEA  a I-a Hary Kuller Arhivat în 6 mai 2015, la Wayback Machine. survivors-romania.org