Grigore Sălceanu

Grigore Sălceanu (n. , Galați, România – d. , Constanța, România) a fost un poet și dramaturg român, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

Grigore Sălceanu
Date personale
Născut[1]
Galați, România
Decedat (79 de ani)[1]
Constanța, România
Cetățenie România
Ocupațiepoet
dramaturg
Limbi vorbitelimba română

Biografie

După studiile primare de la Galați a continuat studiile liceale la Liceul Vasile Alecsandri din Galați, liceul Spiru Haret din Tulcea și Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța.

Din 1922 a urmat Facultatea de Litere și Filozofie la Universitatea din București. În acest timp a frecventat și cenaclul literar condus de criticul Mihail Dragomirescu.

A continuat studiile la Sorbona, unde a urmat cursurile unor profesori ca Daniel Mornet, André Le Breton, Gustave Michaud.

După terminarea studiilor și întoarcerea în țară a fost numit profesor la Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, devenind titularul catedrei de limba franceză. Ca profesor, a început să colaboreze la revistele: Analele Dobrogei, Convorbiri literare, Ritmul vremii, Salonul literar, Făt-Frumos și Universul literar.

În 1936 a întemeiat la Constanța un cenaclu literar, pe care l-a condus timp de 20 de ani, îndrumând tinerele talente dobrogene.

Grigore Sălceanu s-a ocupat și de traduceri, traducând din limba franceză în română poemele Omul și marea de Charles Baudelaire, Napoleon II de Victor Hugo și Nevermore de Paul Verlaine.

Grigore Sălceanu a tradus în limba franceză poemul Luceafărul de Mihai Eminescu și poeziile populare Miorița și Meșterul Manole.

Scrieri

Volume de versuri:

  • Flori de mare (1928)
  • Fierbea azi-noapte marea (1933)
  • Basmul Smeilor (poeme feerice) (1934)
  • Feerie (1936)
  • Nopți pontice (1937)
  • Fata de împărat (1941)
  • Poemul creațiunii (1942)

Dramaturgie:

  • Ovidius, (tragedie în cinci acte)
  • Tropaeum Traiani (dramă în versuri)

Ambele piese au fost jucate pe scena Teatrului Dramatic din Constanța.

  • Decebal (piesă în versuri)
  • Turnul de rubin (piesă în proză)
  • Țara vânturilor (piesă în proză)

Premii și distincții
  • Premiul pentru poezie al Institutului de literatură pentru traducerile din lirica franceză (1925)
  • Premiul de poezie Ioan N. Roman (1934,)
  • Premiul Adamachi decernat de Academia Română, pentru poemul Fata de împărat (1943)

A fost decorat în 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[2]

Note
  1. Grigore Sălceanu, Autoritatea BnF
  2. Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1971.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.